Acordul dintre Regatul Unit și Uniunea Sovietică a fost semnat la Moscova, pe 12 iulie 1941, în dublu exemplar, textele englez și rus având forță egală. Semnatari: Stafford Cripps, ambasador extraordinar și plenipotențiar britanic, și Veaceslav Molotov, președinte adjunct al Consiliului comisarilor poporului și comisar al poporului pentru afaceri externe. Semnarea a avut loc la Kremlin, în prezența lui Stalin, în după-amiaza acelei zile. Nu cerea ratificare. LNTS vol. 204, p. 277. Nu e Tratatul anglo-sovietic de alianță din 26 mai 1942, care l-a înlocuit și l-a dezvoltat.

Prima clauză: cele două guverne se angajează reciproc să-și acorde asistență și sprijin de tot felul în războiul de atunci împotriva Germaniei hitleriste. Formularea e generală; nu descriem planuri de operații, rute de aprovizionare sau arme.

A doua clauză: pe durata acelui război, nu vor negocia și nu vor încheia un armistițiu sau un tratat de pace decât prin acord mutual. E o interdicție a păcii separate, nu un regulament de capitulare.

Invazia germană a URSS începuse pe 22 iunie; acordul e primul instrument bilateral scris de aliniere britanico-sovietică după acea dată. Protocolul Conferinței de la Moscova din toamna aceluiași an, privind livrările, e un alt document. Legea americană de împrumut și închiriere, extinsă ulterior către URSS, nu face parte din acest text.

Coperta: Kremlinul de la Moscova, locul semnării; nu pretindem sala. Wikimedia Commons, licență liberă.

Surse consultate: Anglo-Soviet Agreement; Agreement Between the United Kingdom and the Union of Soviet Socialist Republics (Avalon).