Acordul dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind prevenirea războiului nuclear a fost semnat la Washington, pe 22 iunie 1973, de Richard Nixon, președintele SUA, și L. I. Brejnev, secretarul general al CC al PCUS, în două exemplare, textele englez și rus fiind egal autentice. Produce efecte la semnare, durată nelimitată. UNTS nr. 13089, vol. 917. Nu e SALT I și nu e Acordul asupra principiilor de bază ale relațiilor, semnat la Moscova pe 29 mai 1972, pe care preambulul îl invocă.

Articolul I: obiectivul politic e înlăturarea pericolului războiului nuclear și al folosirii armelor nucleare; părțile se angajează să prevină situațiile care agravează pericolul, să evite confruntările militare și să excludă izbucnirea unui război nuclear între ele sau între oricare dintre ele și alte state. Articolul II: abținere de la amenințarea cu forța sau de la folosirea forței împotriva celeilalte părți, a aliaților acesteia și a altor state, în împrejurări care pot pune în pericol pacea. Nu transcriem un ghid de descurajare sau de folosire a armelor.

Articolul III: dezvoltarea relațiilor în conformitate cu scopurile acordului. Articolul IV: dacă relațiile par să implice riscul unui conflict nuclear — între părți, cu terți sau între terți, cu efect asupra părților — consultări urgente pentru a îndepărta riscul. Articolul V: fiecare parte poate informa Consiliul de Securitate, Secretarul General al ONU și guvernele aliate sau alte state despre aceste consultări.

Articolul VI: nimic nu atinge dreptul inerent de autoapărare individuală sau colectivă din articolul 51 al Cartei ONU, dispozițiile Cartei privind menținerea păcii și angajamentele față de aliați. Articolul VII: durată nelimitată. Articolul VIII: produce efecte la semnare.

Coperta: discuțiile Nixon–Brejnev la Washington; nu pretindem masa de semnare. Wikimedia Commons, licență liberă.

Surse consultate: Agreement on the Prevention of Nuclear War; Agreement on the prevention of nuclear war (UNTS No. 13089).