Cifrele de vineri arată o Chină care vinde. Fortune spune că poate doar mută. În august, pe lista Trezoreriei americane, Beijingul mai avea 591 de miliarde de dolari în Treasuries. Minim de 18 ani. Acum un an: 700. În aprilie 2022: 1.000. De-dolarizare, titlul. Portofoliu mutat, subtitlul. Niciuna nu e o chitanță.

Datele, scrie Trezoreria, vin mai ales de la custode și brokeri din SUA. Titlurile ținute în conturi din afară pot să nu poarte numele proprietarului. Canada a urcat, în același august, la 465 de miliarde, de la 169 cu cinci ani în urmă. Belgia, la 490,5, de la 228. Dacă adaugi și obligațiunile agențiilor federale de locuințe, saltul e și mai mare. Coincidența e suspectă. Nu e o confesiune de la Banca Populară.

Brad Setser, de la Council on Foreign Relations, fost la Trezorerie, a scris pe X: evidența că China folosește un custode canadian pentru o parte din Agencies e „especially strong”. Din 2020, stocuri uriașe au crescut și în Marea Britanie, Franța, Luxemburg, Belgia. Adunate cu Canada, estimează el, poți ajunge spre 500 de miliarde. O ajustare mai strânsă, doar Canada, Luxemburg și Franța după 2022, dă cam 300. Cota americană din rezerve, tot după Setser, ar rămâne între 50 și 55 la sută. El vorbește de mai mulți custode non-americani „to mask its true holdings”. E o estimare de cercetător. Nu e un registru SAFE.

Bloomberg, reluat de Financial Post, pune strada: Vitaliy Liberman, de la DoubleLine, a întrebat de ce Canada a adunat aproape 600 de miliarde în Treasuries și agencies, în plin război tarifar. Răspunsul, zice el, a fost același: „It’s not Canada. It’s the other Canada.” Apoi firul taie: nu există dovezi directe că băncile canadiene lucrează pentru China. SAFE n-a comentat. OSFI nu vorbește despre clienți. Trezoreria americană n-a răspuns.

Surplusul chinez trebuie să se recicleze undeva. 1.200 de miliarde în 2025, record. 938 de miliarde în primele nouă luni din 2026. Cererea internă e slabă, proprietatea e în recul, exportul trage. Sancțiunile pe Rusia, din 2022, au împins băncile centrale spre aur. Războiul comercial al lui Trump dă un motiv de a vinde. Un surplus de un trilion dă un motiv de a cumpăra altfel. „Perhaps”, scrie Fortune. Asta e adverbul. Ține-l.

Până la un registru, rămâne o coincidență de tabele. După un registru, rămân proprietarii. Cine le amestecă face din Canada o provincie a Băncii Populare.

Imagine: Boubloub, noul sediu al Băncii Populare a Chinei, Beijing, 27 octombrie 2025, CC0, Wikimedia Commons. Fotografia arată banca, nu un seif canadian.

Surse consultate: China looks like it's dumping Treasury debt but may actually be stashing it in Canada and Belgium — Fortune; China’s backdoor bond-buying talk swirls on US$600 billion buildup — Bloomberg via Financial Post.