La 7 decembrie 1944, la Chicago, a fost semnată Convenția privind aviația civilă internațională. Textul de la Chicago e în engleză; un text în engleză, franceză și spaniolă, fiecare de egală autenticitate, urma să fie deschis spre semnare la Washington. Ambele texte, în arhivele guvernului Statelor Unite, depozitar. Articolul 91: ratificare de către semnatari; forța la a treizecea zi după al 26-lea instrument. Al 26-lea a fost depus la 5 martie 1947; forța: 4 aprilie 1947. SUA a înregistrat convenția la ONU la 19 aprilie 1948 (UNTS II-102, vol. 15). Până atunci a funcționat Organizația provizorie (PICAO), 6 iunie 1945–4 aprilie 1947. Nu e articolul 3 bis din 1984 și nu e protocolul cvadrilingv de la Montreal din 1977.

Preambulul: aviația civilă internațională poate crea prietenie, dar abuzul e o amenințare la securitatea generală; dezvoltare sigură și ordonată; servicii de transport aerian pe baza egalității de șanse, operate temeinic și economic. Articolul 1: fiecare stat are suveranitate completă și exclusivă asupra spațiului aerian de deasupra teritoriului său. Articolul 2: teritoriul include uscatul și apele teritoriale adiacente sub suveranitate, suzeranitate, protecție sau mandat. Articolul 3: convenția se aplică doar aeronavelor civile, nu celor de stat (militare, vamale, de poliție); aeronavele de stat nu zboară peste alt stat fără autorizare. Articolul 4: aviația civilă nu se folosește contrar scopurilor convenției.

Articolul 5: aeronavele nescheduled au dreptul de a intra, transita fără escală și a face opriri fără trafic, fără permisiune prealabilă, cu dreptul statului survolat de a cere aterizare. Articolul 6: niciun serviciu aerian internațional regulat peste sau în teritoriul unui stat contractant, fără permisiune specială. Articolul 17: naționalitatea aeronavei e a statului de înmatriculare. Articolul 18: nu se înmatriculează valid în mai multe state. Articolul 24: admitere temporară scutită de taxe; combustibilul, uleiurile, piesele, echipamentul obișnuit și proviziile rămase la bord la plecare sunt scutite de vamă, taxe de inspecție și sarcini similare; scutirea nu acoperă cantitățile descărcate.

Articolul 43: se formează Organizația Aviației Civile Internaționale, cu Adunare, Consiliu și alte organe necesare. Articolul 44: dezvoltare sigură și ordonată; proiectare pașnică; infrastructură; transport sigur, regulat, eficient și economic; evitare a risipei prin concurență nerezonabilă; respectarea drepturilor statelor și șansă corectă de a opera linii; nediscriminare; siguranța zborului. Articolul 45: sediul permanent, hotărât de Adunarea interimară a PICAO. Articolul 92: aderare prin notificare către SUA, efectivă la 30 de zile.

Hotelul Stevens, azi Hilton Chicago. Locul conferinței, nu sala de semnare. Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0.

Pentru context: Convention on International Civil Aviation. Textul: UNTS, Convention on International Civil Aviation.