Convenția relativă la contractul de transport internațional de mărfuri pe șosea (CMR) a fost încheiată la Geneva, pe 19 mai 1956, de Comitetul de transporturi interioare al Comisiei Economice pentru Europa. Nu e Convenția asupra circulației rutiere din 1949, pe care o invocă pentru definiția vehiculelor, nici protocolul adițional din 2008 privind scrisoarea de trăsură electronică. Textele autentice sunt engleza și franceza, într-un singur exemplar. După 31 august 1956 originalul e depus la secretarul general al ONU, care transmite copii certificate. Protocolul de semnare are aceeași forță. Înregistrată ca UNTS nr. 5742, volumul 399.

Preambulul recunoaște utilitatea de a uniformiza condițiile contractului de transport internațional rutier, în special documentele și răspunderea cărăușului. Articolul 1: convenția se aplică oricărui contract de transport de mărfuri pe șosea, cu vehicule, contra plată, când locul de preluare și locul desemnat pentru livrare sunt în două țări diferite, dintre care cel puțin una e parte contractantă, indiferent de reședința sau naționalitatea părților. Nu se aplică transporturilor poștale internaționale, transporturilor funerare și mutărilor de mobilă. Părțile nu pot deroga prin acorduri speciale, în afara traficului de frontieră sau a scrisorilor de trăsură-titlu folosite numai pe teritoriul lor.

Articolul 4: contractul e confirmat printr-o scrisoare de trăsură; lipsa, neregularitatea sau pierderea ei nu afectează existența contractului. Articolul 5: trei exemplare originale, semnate de expeditor și de cărăuș. Articolul 9: scrisoarea e mijloc de probă, până la proba contrară, a încheierii contractului, a condițiilor și a primirii mărfurilor. Nu transcriem un formular operațional. Articolul 3: cărăușul răspunde pentru faptele agenților și ale persoanelor de ale căror servicii se folosește în executarea transportului.

Articolul 17: cărăușul răspunde pentru pierderea totală sau parțială, avariere și întârziere între preluare și livrare, cu cauze de exonerare prevăzute (fapta reclamantului, viciul propriu al mărfii, împrejurări inevitabile), fără a putea invoca starea defectuoasă a vehiculului. Articolul 41: orice stipulație care ar deroga, direct sau indirect, e nulă, sub rezerva articolului 40. Protocolul de semnare exclude traficul dintre Regatul Unit și Irlanda și anunță negocieri ulterioare pentru mutări și transport combinat.

Articolul 42: deschisă semnării până la 31 august 1956 inclusiv membrilor CEE-ONU și țărilor admise cu titlu consultativ, apoi aderării; ratificarea se depune la secretarul general. Articolul 43: intră în vigoare în a nouăzecea zi după depunerea a cinci instrumente. Colecția tratatelor ONU consemnează 2 iulie 1961. Un protocol din 1978 a actualizat limitele de răspundere; protocolul adițional e-CMR a fost deschis în 2008. Nu sunt instrumentul de aici.

Coperta: Palais des Nations din Geneva, sediul Comisiei Economice pentru Europa; nu pretindem sala. Wikimedia Commons, licență liberă.

Surse consultate: CMR Convention; Convention on the Contract for the International Carriage of Goods by Road (CMR) (UNECE).