Convenția și Statutul privind libertatea tranzitului au fost încheiate la Barcelona, pe 20 aprilie 1921. Conferința Ligii Națiunilor s-a deschis pe 10 martie; statutul a fost adoptat pe 14 aprilie; convenția acceptă statutul ca parte integrantă (art. 1) și poartă data zilei, deschisă spre semnare până la 1 decembrie 1921. Texte autentice: franceză și engleză, un singur original la arhivele Secretariatului Ligii. Nu e Convenția privind căile navigabile de interes internațional, nici Protocolul adițional, nici Declarația asupra drapelului statelor fără litoral, toate din aceeași zi la Barcelona.

Preambulul invocă articolul 23 (e) al Pactului Ligii și dreptul de tranzit liber, fără a prejudicia suveranitatea asupra rutelor. Articolul 2 al convenției lasă neatinse obligațiile din Tratatul de la Versailles din 28 iunie 1919 și tratatele corespunzătoare. Articolele 4–5: ratificare și aderare, instrumente la Secretarul general; înregistrare la prima ratificare, potrivit articolului 18 al Pactului. România figurează pe lista plenipotențiarilor (E. Margaritesco Grecianu).

Articolul 6: convenția nu intră în vigoare decât după cinci ratificări; data e a nouăzecea zi de la primirea celei de-a cincea. Pentru Liga, 31 octombrie 1922. Denunțare după cinci ani de la intrarea în vigoare pentru partea respectivă, cu efect la un an (art. 8). Revizuire la cererea unei treimi (art. 9). Înregistrare LNTS nr. 171, volumul 7, pe 8 octombrie 1921.

Statutul, la nivel de principiu: tranzitul e porțiunea unui drum care începe și se termină dincolo de frontiera statului traversat (persoane, bunuri, nave, vagoane). Statele facilitează tranzitul feroviar și pe apă, fără distincție de naționalitate, pavilion sau origine. Nu se percep taxe speciale de tranzit, ci doar sume menite să acopere supravegherea. Nu transcriem un regulament vamal, de ape teritoriale sau de mărfuri interzise.

Excepții recunoscute: sănătate publică și securitate, urgență națională, stare de război, devastări din 1914–1918, teritorii slab populate. Diferendele de interpretare merg la Curtea Permanentă de Justiție Internațională. Sursa din registru e pagina LON a UNTC; textul de lucru e volumul 7 LNTS.

Coperta: Palatul Generalitat, Barcelona, orașul conferinței; nu pretindem sala de semnare. Wikimedia Commons, licență liberă. Palatul Național de pe Montjuïc e din 1929, deci nu e locul din 1921.

Surse consultate: Barcelona Convention and Statute on Freedom of Transit; Convention and Statute on Freedom of Transit (LNTS No. 171).