La 19 decembrie 1954, la Paris, membri ai Consiliului Europei au semnat Convenția europeană privind clasificarea internațională a brevetelor de invenție (ETS 17). Un original, texte autentice englez și francez, depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general trimite copii certificate semnatarelor, aderărilor și directorului Biroului internațional de la Berna. Semnatari, printre alții: Paul-Henri Spaak, Pierre Mendès-France, Anthony Eden, J. W. Beyen. Publicare: UK Treaty Series nr. 42 (1956), Cmd. 9862.

Preambulul invocă articolul 15 din Convenția de la Paris din 1883 pentru protecția proprietății industriale, revizuită până la Londra 1934, și rezoluția Comitetului de Miniștri din 12 septembrie 1952 privind generalizarea examinării noutății. Articolul 1: fiecare parte contractantă adoptă sistemul din anexă, cu elaborările și modificările ulterioare; îl poate folosi ca sistem principal sau subsidiar. Anexa nu e reprodusă aici.

Articolul 2: Comitetul de experți în materie de brevete al Consiliului Europei elaborează mai departe clasificarea; o elaborare sau modificare aprobată produce efecte la șase luni de la notificare, dacă cel puțin două părți nu obiectează cu cel puțin o lună înainte. Articolul 3: după șase luni de la forță, fasciculele imprimate (sau extrasele care țin locul lor) poartă simbolurile complete, cu mențiunea „International Classification” sau o abreviere, în caractere aldine. Articolul 3(2): un guvern care nu clasează brevetele pentru examinarea noutății poate declara, la semnare, ratificare sau aderare, că nu se angajează să aplice toate simbolurile elaborărilor; nu se poate rezerva asupra anexei înseși.

Articolul 4: deschisă semnării membrilor Consiliului Europei; ratificare la Secretarul general. Produce efecte în prima zi a lunii următoare depunerii celui de-al patrulea instrument, sub rezerva articolului 6. Forța: 1 august 1955. Articolul 5: după forță, aderare de orice membru al Uniunii de la Paris care nu e membru al Consiliului, prin notificare diplomatică guvernului elvețian; efect la o lună. Articolul 6: o declarație poate amâna forța până la ratificarea de către RFG, Țările de Jos și Regatul Unit. Articolul 8: durată nelimitată; denunțare cu preaviz de un an.

Mendès-France a declarat, la semnare, că Franța intenționează să folosească opțiunea din articolul 3(2). Eden a semnat numai pentru Regatul Unit (inclusiv Insula Man), nu pentru celelalte teritorii. Acordul de la Strasbourg din 1971, privind Clasificarea internațională a brevetelor, e un instrument ulterior, separat. Convenția din 1954 a încetat după denunțări, în 1999.

Nu e o listă a celor opt secțiuni din anexă și nu e un ghid de clasificare a cererilor de brevet.

Quai d'Orsay, Paris, orașul semnării, nu sala. Wikimedia Commons, licență liberă.

Pentru context: European Convention on the International Classification of Patents for Invention. Textul: European Convention on the International Classification of Patents for Invention (UKTS 42/1956).