Pe 13 decembrie 1968, la Paris, este deschisă semnării Convenția europeană pentru protecția animalelor în timpul transportului internațional, ETS nr. 65. Semnatari sunt statele membre ale Consiliului Europei. Textele autentice sunt engleza și franceza, într-un singur exemplar depus în arhivele Consiliului. Depozitarul este secretarul general, care transmite copii certificate. Nu este convenția revizuită CETS nr. 193, deschisă la Chișinău pe 6 noiembrie 2003.

Preambulul pornește de la convingerea că cerințele transportului internațional nu sunt incompatibile cu bunăstarea animalelor și de la dorința de a le feri, pe cât posibil, de suferință, prin dispoziții comune. Articolul 1 obligă fiecare parte să aplice convenția. Transportul internațional înseamnă orice deplasare care presupune trecerea unei frontiere, cu excepția traficului de frontieră. Autoritățile țării de expediere decid dacă transportul este conform; țara de destinație sau țările de tranzit pot contesta, dar un lot este reținut doar când este strict necesar pentru bunăstarea animalelor. Fiecare parte ia măsuri ca, în caz de grevă sau alte împrejurări neprevăzute, suferința animalelor să fie evitată sau redusă la minimum.

Articolul 2 aplică convenția transportului internațional al solipedelor domestice și al animalelor domestice din speciile bovină, ovină, caprină și porcină; al păsărilor și iepurilor domestici; al câinilor și pisicilor domestice; al altor mamifere și păsări; precum și al animalelor cu sânge rece. Capitolele II–VI detaliază, pe categorii, pregătirea pentru încărcare, mijloacele de transport, aptitudinea de a călători, îngrijirea, controalele veterinare și particularitățile căii ferate, drumului, apei și aerului.

Pentru solipede și animalele de fermă din capitolul II, articolul 3 cere inspectarea înainte de încărcare de către un medic veterinar autorizat al țării exportatoare, care eliberează un certificat de aptitudine. Articolul 4 nu consideră apte animalele care ar putea naște pe drum sau care au născut în ultimele 48 de ore. Articolul 6 cere spațiu suficient și, de regulă, loc de culcare, protecție împotriva vremii, ventilație potrivită speciei, apă și hrană la intervale potrivite; animalele nu rămân mai mult de 24 de ore fără hrană și apă, decât dacă destinația poate fi atinsă într-un termen rezonabil. Bovinele nu se leagă de coarne.

Articolul 7 cere separarea pe specii și, la bovine, solipede și porcine, a masculilor maturi necastrați de femele. Articolul 8 impune rampe sau pasarele care nu alunecă; animalele nu sunt ridicate de cap, coarne sau picioare. Articolul 10 cere un însoțitor, cu excepțiile prevăzute. Articolul 12 prevede că animalele bolnave sau rănite pe drum primesc îngrijire veterinară cât mai curând și, dacă este nevoie, sunt sacrificate fără suferință inutilă. Articolul 14 cere ca animalele să ajungă la destinație cât mai curând, iar întârzierile, mai ales la transbordare, să fie reduse la minimum.

Articolul 48 o deschide semnării de către statele membre și o supune ratificării sau acceptării. Intră în vigoare la șase luni de la depunerea celui de-al patrulea instrument. Aceste condiții s-au împlinit ulterior; convenția a intrat în vigoare pe 20 februarie 1971. Pentru un stat care ratifică mai târziu, termenul este tot de șase luni. Articolul 49 permite aderarea statelor nemembre, la invitația Comitetului de Miniștri. Articolul 51 prevede că rămâne în vigoare pe termen nedeterminat; denunțarea capătă efect după șase luni de la primirea notificării de către secretarul general.

Nu este Convenția europeană pentru protecția animalelor de fermă din 10 martie 1976 și nu este Convenția europeană privind animalele destinate sacrificării din 10 mai 1979. Nu este protocolul ETS nr. 103 din 1989, care a deschis ulterior convenția Comunității Economice Europene. Nu este convenția revizuită de la Chișinău din 2003, care cere denunțarea celei din 1968 înainte de ratificare.

Imagine: Ministerul francez al Afacerilor Externe, Quai d Orsay, Paris; Jebulon, 18 decembrie 2011; CC0, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: European Convention for the Protection of Animals during International Transport. Textul tratatului: Convenția europeană pentru protecția animalelor în timpul transportului internațional, Paris, 13 decembrie 1968.