Convenția dintre Belgia și Marele Ducat al Luxemburgului pentru instituirea unei uniuni economice a fost semnată la Bruxelles, pe 25 iulie 1921, în dublu original, textul oficial francez. Plenipotențiari: Henri Jaspar, ministru de externe belgian, și Emile Reuter, ministru de stat și președinte al guvernului luxemburghez. Articolul 30: aprobare de către camere, ratificare și schimb la Bruxelles. Schimbul: 6 martie 1922. LNTS nr. 256, vol. 9, înregistrată pe 10 aprilie 1922. Nu e Benelux din 1944, nici convenția din 2002.

Articolul 1: o uniune vamală. Articolul 2: de la intrarea în vigoare, teritoriile formează un singur spațiu vamal și de accize comune; frontiera vamală internă dispare. Articolul 3: libertate de comerț, fără prohibiții sau taxe, cu excepțiile din convenție; tratament național pentru persoane, comerț și licitații publice. Articolul 4: legislația vamală luxemburgheză e înlocuită cu cea belgiană; modificările ulterioare trec pe avizul Consiliului superior. Articolul 5: tratatele comerciale viitoare sunt încheiate de Belgia în numele uniunii, după consultarea Luxemburgului.

Articolele 6–8: armonizarea accizelor necomune, fără prime de export între părți. Articolul 11: veniturile vamale și accizele comune, după cheltuieli, se împart proporțional cu populația. Articolul 19: un consiliu administrativ mixt la Bruxelles (doi belgieni, dintre care președintele, și un luxemburghez). Articolul 21: după ratificare, guvernul mare-ducal promulgă dispozițiile datorate; punerea în comun a încasărilor de la întâia zi a lunii următoare.

Articolul 27: Consiliul superior al Uniunii, cinci membri (trei belgieni, doi luxemburghezi), organism consultativ. Articolul 28: arbitraj la Bruxelles, cu un al treilea arbitru dintr-un stat terț, desemnat la nevoie de Biroul Societății Națiunilor — procedură de tratat, nu un ghid de litigiu. Articolul 29: durată de cincizeci de ani de la ratificare, apoi prelungiri de zece ani dacă nu e denunțare cu un an înainte.

Coperta: Palatul Egmont de la Bruxelles, locul diplomației belgiene; nu pretindem sala. Wikimedia Commons, licență liberă.

Surse consultate: Belgium–Luxembourg Economic Union; Convention for the establishment of an Economic Union (LNTS No. 256).