Între 14 și 18 septembrie, Heimevernet din Oslo și Akershus (HV-02) a ținut Operasjon Hovedstad, cel mai mare exercițiu al gărzii de anul acesta. S-a lucrat, printre altele, conducere, deplasare și paza unor obiective, inclusiv aeroportul Oslo într-un scenariu de război. Mașinile de serviciu nu erau ale armatei. Erau închiriate de la Hertz.

La un moment dat, soldații au deschis ecranul din bord și au găsit filme. Locotenentul Fredrik Blanck i-a spus lui Dagens Næringsliv ce se vedea: cine urcă, cine coboară, pe unde merg, pe cine iau, cât stau. Pe înregistrări apăreau și codurile tastate la porți, uneori împreună cu cardul. Asta nu e o presupunere de la distanță. E ce au văzut ei pe mașinile pe care le conduceau.

DN a scris că cel puțin două dintre vehicule erau Deepal, marcă a producătorului chinez Changan, controlat de stat. Hertz Norge, care le-a dat armatei, e legată, prin Volvo Cars, de grupul chinez Geely. Lanțul contează: una e cine a făcut mașina, alta e cine deține firma de închirieri. Volvo spune că proprietatea chineză nu e un risc de securitate și că datele nu pot fi date către Geely fără un temei legal. Nu știm, din ce s-a publicat, dacă vreun fișier a părăsit mașina.

Când soldații au înțeles ce filmează camera, au anunțat. Înregistrările au fost șterse, iar Hertz a fost întrebată de lista completă a mașinilor folosite la exercițiu. Până atunci, din lipsă de alternative, mașinile au rămas în teren. Ministrul apărării, Tore Onshuus Sandvik, a răspuns pe 16 octombrie, în Stortinget, că nu s-a făcut o evaluare de risc anume pentru închirierile chinezești. A existat o evaluare de amenințare, cu amprentă digitală, ca la orice exercițiu. Atât.

Sandvik a lărgit cadrul, nu l-a îngustat. Riscul de colectare prin senzori, a spus, ține de toate vehiculele moderne — și de telefoane, și de ceasuri. Unele locații ale Forsvaret sunt deschise publicului, altele nu; acolo unde trebuie, se pot interzice mașinile cu camere. Mai multe unități își parchează deja mașinile private în afara taberei. Autoritatea de securitate (NSM) a avertizat că un autoturism nou poate avea peste 200 de senzori. Asta nu dovedește un canal către Beijing. Arată de ce o gardă care se antrenează cu Hertz trebuie să se uite la bord, nu doar la motor.

PST, serviciul de securitate al poliției, avertizează de ani de zile asupra spionajului chinez. DN a notat, în paralel, că același PST stă pe contractul de stat de închirieri în care Hertz e furnizor. Contrastele nu închid dosarul. Întrebarea rămasă e simplă și încă fără răspuns public: pe lângă ce s-a șters din mașină, a plecat ceva din ea?

Imagine: Leonhard Lenz, Stortinget, Oslo, 17 august 2022, CC0, Wikimedia Commons. Fotografia arată parlamentul, unde ministrul a răspuns; nu mașinile de la exercițiu.

Surse consultate: Security fears in Norway as Chinese smart cars record sensitive military data — South China Morning Post; Kinesiskeide leiebiler filmet forsvarsøvelse — NRK; Skriftlig spørsmål til forsvarsministeren, svar 16.10.2026 — Stortinget.