Marți, 17 noiembrie, Comisia Europeană a publicat prognoza economică de toamnă. În capitolul despre România scrie că activitatea a scăzut în ultimul trimestru din 2025 și în prima jumătate din 2026, după măsurile de consolidare fiscală, pe care le numește necesare. Titlul secțiunii spune că economia urmează să iasă dintr-o recesiune ușoară în 2027. Pe tot anul 2026, PIB-ul real s-ar contracta cu circa 0,3%. Radio Cluj, într-un text semnat de Bogdan Isopescu, folosește în subtitlu „recesiune moderată” și în corp „recesiune ușoară”.
Comisia leagă scăderea de consum. Consumul privat a coborât cu peste 2%, pentru că salariile din sectorul public și pensiile au fost înghețate, iar o inflație de aproape 10% a redus venitul disponibil. Investițiile private au fost frânate de o perioadă lungă de instabilitate politică, de incertitudine economică și de costuri mai mari cu energia. Aceste cifre descriu perioada de scădere deja trecută, nu o medie separată pentru tot anul 2026.
Radio Cluj pune traiectoria României lângă media Uniunii, unde economia ar urma să crească cu 1,4%. Comunicatul prognozei fixează anii: PIB-ul real al UE ar crește cu 1,4% în 2026 și în 2027, apoi cu 1,5% în 2028. În zona euro, creșterea ar fi de 1,2% în 2026 și în 2027 și de 1,3% în 2028.
Pentru a doua jumătate a lui 2026, Comisia se așteaptă la o stabilizare. Cererea gospodăriilor și-ar reveni treptat, exporturile ar rezista, iar formarea brută de capital fix ar rămâne puternică, în parte pentru că se încheie proiecte din PNRR.
În 2027, inflația în scădere și unele creșteri de pensii și de salarii publice ar susține venitul disponibil, încrederea și consumul privat. Creșterea investițiilor în capital fix ar încetini, pe măsură ce impulsul PNRR se stinge. Absorbția mai mare a fondurilor de coeziune și o revenire a investițiilor private, legate de o incertitudine politică mai mică, ar trage în cealaltă direcție. PIB-ul real ar crește cu 1,8% în 2027 și cu 2,2% în 2028. Începerea extracției de gaze la Neptun Deep ar susține creșterea și ar reduce deficitul de cont curent, mai vizibil în 2028. Pe orizontul prognozei, deficitul de cont curent ar coborî constant, sub 6% din PIB în 2028.
Riscurile la creștere sunt înclinate în jos. O reizbucnire a instabilității politice ar putea îngreuna consolidarea fiscală pe termen mediu și ar putea eroda încrederea și investițiile private, scrie Comisia. Aceeași avertizare o preia Radio Cluj. Incertitudinea privind cererea externă, mai ales în industria auto, și prețurile mari la energie rămân o problemă pentru industrie.
Șomajul ar atinge un vârf de circa 6,7% în 2026, apoi ar coborî odată cu revenirea activității. Înghețarea salariilor publice ține doi ani, 2025 și 2026, iar salariile reale au scăzut în acești ani. Inflația medie măsurată prin IAPC ar urca la 7,9% în 2026, după 6,8% în 2025, apoi ar fi de 4,4% în 2027 și de 3,8% în 2028. „Aproape 10%” este formularea Comisiei pentru inflația care a tăiat deja veniturile în perioada de scădere. 7,9% este media prognozată pentru tot anul 2026.
Imagine: Wikimedia Commons — apus pe strada Lipscani din București, 21 iulie 2016 (Ștefan Jurcă, CC BY 2.0). Fotografia nu este din ziua prognozei și nu arată un magazin anume din calculul consumului.
Surse consultate: Contrastul cu media europeană — Radio Cluj; Prognoza de toamnă pentru România — Comisia Europeană; Creșterea UE în prognoza de toamnă — Comisia Europeană.
0 Comentarii
Nu există comentarii la acest articol. Fii primul care scrie!