România este ultima dintre cele 27 de state membre în Tabloul de bord european al inovării pe 2026, publicat de Comisia Europeană la 9 iulie. Indicele sintetic, raportat la media Uniunii din 2026, este 41,8. Țara rămâne în grupul inovatorilor emergenți și pe ultimul loc în acest grup. Față de 2019, scorul a urcat cu 8,2 puncte, sub avansul de 11,6 puncte al mediei europene, așa că decalajul s-a mărit. Față de ediția din 2025, plusul este de 1,4 puncte.

În același raport, viteza mare la internet este un punct tare: România e pe locul 4 în UE la acest indicator. Printre slăbiciunile relative, Comisia trece populația cu studii superioare, firmele mici care introduc inovații de proces și mobilitatea personalului înalt calificat. Analiza Frames, publicată vineri și semnată de Adrian Negrescu, leagă locul 27 de costuri concrete. „Locul din coada clasamentului la inovare ne va costa salarii, exporturi și competitivitate în următorul deceniu”, spune el. Este o avertizare a analistului, nu o cifră din raportul Comisiei.

Frames pune rezultatul lângă industria IT. Citează ANIS: venituri de 23,6 miliarde de euro în 2024 și o contribuție directă la PIB de 6,67%, față de aproape 8% în 2021. În 2025, serviciile IT&C au devenit principalul export de servicii. Negrescu spune că o parte importantă a sectorului încă vinde ore pe proiecte externalizate și că modelele de inteligență artificială preiau cel mai ușor programarea repetitivă. „Dacă industria nu trece repede de la vânzarea de ore la vânzarea de produse, putem pierde unul dintre puținele motoare de export cu valoare adăugată ridicată.”

La capital, analiza citează raportul How to Web: start-up-urile românești au atras în 2025 circa 103 milioane de euro, în 40 de tranzacții, cu aproximativ o cincime mai puțin decât cele 130,7 milioane din 2024. În Europa, capitalul de risc a urcat la circa 66 de miliarde de euro, din care aproximativ 23,5 miliarde au mers către firme de inteligență artificială. Frames scrie că România are peste 4% din populația Uniunii și primește sub 0,2% din capitalul de risc investit pe continent. Cea mai mare rundă românească din 2025 a fost a Druid AI, 27,5 milioane de euro, serie C, peste un sfert din totalul anului.

Utilizarea tehnologiei rămâne rară în firme. Frames citează Eurostat: în 2025, 5,2% dintre companiile din România cu cel puțin zece angajați foloseau inteligență artificială, cea mai mică pondere din UE, față de o medie de circa 20% și de 42% în Danemarca. Negrescu spune că, la una din douăzeci de firme, țara ratează saltul de productivitate, iar fără capital pentru start-up-uri nu apar nici furnizori locali, nici clienți. Tot în analiză, pe date INS și Eurostat: cheltuielile totale de cercetare-dezvoltare au coborât în 2024 la 0,46% din PIB, de la 0,51%, iar bugetul public pentru cercetare a ajuns în 2025 la 0,09% din PIB, sub pragul de 0,1% pentru prima oară în două decenii, față de o medie europeană de 0,69%.

Instrumentul pe care Frames îl pune în față este RoBOOST, un fond de fonduri al Băncii de Investiții și Dezvoltare și al Fondului European de Investiții. Memorandumul a fost semnat la 1 iulie 2026. BID ia în calcul o contribuție de 100 de milioane de euro, aproape cât au atras start-up-urile în 2025. Banii nu ar ajunge direct la firme: ar fi plasați în fonduri de venture capital și private equity, iar administratorii ar alege companiile, de la început de drum până la etape mai avansate. Contribuția publică poate fi completată de capital privat. După memorandum urmează acordul bilateral și selecția fondurilor, făcută de Fondul European de Investiții. Suta de milioane nu este o plată deja făcută.

Restul cifrelor din scenariul Frames sunt simulări, nu decizii. Fondurile de pensii din Pilonul II administrează active de aproape 247 de miliarde de lei; 1% direcționat spre capital de risc și capital privat ar însemna aproape 500 de milioane de euro. Pentru 2030, Frames propune ca start-up-urile să atragă peste 300 de milioane de euro pe an, ca ponderea firmelor care folosesc inteligență artificială să treacă de 15% și ca cercetarea-dezvoltarea să se apropie de 1% din PIB. Niciuna dintre aceste ținte nu este adoptată.

Imagine: Wikimedia Commons — Universitatea Politehnica din București, fotografie de Mister rf (CC BY-SA 4.0). Clădirea ilustrează o universitate tehnică, nu o firmă finanțată prin RoBOOST.

Surse consultate: România, pe ultimul loc în UE la inovare — Capital; European Innovation Scoreboard 2026 — European Commission; Negrescu (Frames): ultimul loc în UE la inovare — AGERPRES.