La Piscine din Roubaix a deschis pe 10 octombrie „Ni Dieu ni maître ! Arts et anarchie de Courbet à Banksy”. Stă până pe 24 ianuarie 2027. Apoi Besançon, 27 februarie–4 iulie, apoi Musée Ziem, Martigues, din 18 septembrie. Nu e un miting. E o expoziție de muzeu, în fosta piscină art deco a orașului textil, cu împrumuturi de la Orsay și de la Bibliothèque nationale. Comisari: Adèle Taillefait, de la Piscine, și conservatorii de la Besançon. Consilier științific: Tancrède Ramonet. Catalogul, 39 de euro, la Octopus.

Titlul e lozinca veche. Muzeul a găsit în rezerve un stindard al Libre Pensée Roubaisienne, 1897, cu aceleași cuvinte. Roubaix a fost oraș de fabrică, băi comune pentru patroni și muncitori, gândite de primarul Jean Lebas ca igienă, nu ca revoltă. Taillefait spune că arta și politica stau în ADN-ul locului. Prefața e despre condiția muncitorului, idealizată sau denunțată. Apoi galeria: Proudhon pictat de Courbet, Louise Michel, Signac, Pissarro, Vallotton, Steinlen, Luce, Derain, Vlaminck, Van Dongen. Presa anarhistă, ilustrată, sub manta.

Anii 1890, în Franța: atentate, o zece victime, legile „scélérates” din 1893–94. Expoziția le pune, nu le reia. Piesa mare e Le Démolisseur al lui Signac, 1897–99, de la Orsay: un zidar cu târnăcopul în clădiri burgheze. Taillefait: vrea să dea o lovitură ordinii. Fauves, 1905, culori scoase din tub, tot împotriva artei de salon. Mai departe: vara anarhistă din Spania 1936, Mai 68, Ferré, punk, bandă desenată, street art, web. Banksy e capătul din titlu, nu tot traseul.

Metropola Lille a făcut turul pe 16 octombrie. Le Monde a vorbit de un dialog „fructuos” între artă și anarhism. Dialogul ăsta e pe simeză, nu pe stradă. Biletul, în perioadă de expoziție: 11 euro întreg, 9 redus. Muzeul e în Roubaix, nu la Paris. Parisul apare ca temă — Comuna, 1905, 1968 — nu ca locul vernisajului.

Anarhismul, scrie dosarul de presă, e fără dogmă, altfel în fiecare țară și epocă, și a atins modă, design, arhitectură, cinema, muzică. Asta e teza curatorilor. Nu e o sentință. E o listă de obiecte, de la un stindard din 1897 până la un graffiti contemporan, într-un bazin golit de apă.

Cine vrea ideea, o citește pe pereți până în ianuarie. Cine vrea doar clădirea, o are: o piscină devenită muzeu, într-un oraș care a făcut stofă și conflict. Restul e împrumut de la Orsay și o lozincă găsită în depozit.

Imagine: Jamain, La Piscine, Roubaix, 4 noiembrie 2018, CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons. Fotografia arată muzeul în fosta piscină, nu o lucrare din expoziție.

Surse consultate: Ni Dieu ni maître ! Arts et anarchie de Courbet à Banksy — La Piscine Roubaix; Roubaix : Ni Dieu ni maître ! à La Piscine — Métropole européenne de Lille.