La 25 aprilie 2005, la Abația Neimënster din Luxemburg, statele membre ale UE, Bulgaria și România semnează Tratatul de aderare 2005 — actul care deschide calea aderării celor două țări la 1 ianuarie 2007.

Parlamentul European dăduse asentimentul pe 13 aprilie; Consiliul a acceptat cererile pe 25 aprilie, în aceeași zi cu semnarea. Depozitar este Guvernul italian; limbile acoperă cele 21 oficiale ale UE plus bulgara și româna.

Tratatul are șase articole: aderarea ca membri, legătura cu Tratatul constituțional (care nu a mai intrat în vigoare) și Actul/Protocolul privind condițiile de admitere. Un Act final înregistrează rezultatele negocierilor și declarațiile părților.

România a ratificat pe 17 mai 2005 (Camerele Reunite, 434–0); Bulgaria pe 11 mai. Toate cele 25 de state membre au depus instrumentele până la 20 decembrie 2006.

Comisia a putut propune amânarea până la 1 ianuarie 2008; rapoartele din mai și septembrie 2006 au recomandat totuși aderarea la termen, cu Mecanismul de cooperare și verificare pentru justiție și corupție.

Pentru România, semnătura de la Luxemburg rămâne momentul juridic al „contractului” european; stiloul lui Georgi Parvanov e păstrat la Muzeul Național de Istorie din Sofia.

Tratatul de aderare din 25 aprilie 2005 rămâne actul care a făcut din România și Bulgaria cel de-al cincilea val al lărgirii UE.

Imagine: Luxemburg; Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Treaty of Accession 2005. Textul tratatului: Treaty of Accession 2005 (EUR-Lex).