La 12 februarie 1986, la Canterbury, a fost semnat Tratatul dintre Regatul Unit și Republica Franceză privind construcția și exploatarea de către concesionari privați a unei legături fixe transmanche. Plenipotențiari, potrivit UNTS I-25792: Sir Geoffrey Howe și Roland Dumas. Wikipedia adaugă prezența lui Thatcher și Mitterrand și plasează ceremonia în catedrală; instrumentul e făcut la Canterbury. Texte autentice: franceză și engleză, deopotrivă. Depunerea ratificărilor la Paris; Articolul 20: produce efecte la schimbul instrumentelor — 29 iulie 1987. Înregistrare de către Franța la 16 martie 1988, volumul 1497.

Articolul 1: părțile îngăduie construcția și exploatarea de către concesionari privați, fără recurgere la fonduri sau garanții de stat. Legătura fixă: un tunel feroviar cu două galerii, plus galerie de serviciu, între Cheriton (Kent) și Fréthun (Pas-de-Calais), cu terminalele de acces. Nu e un caiet de săpături. Concesiunea dintre cele două guverne și concesionari, semnată la 14 martie 1986, e un instrument distinct, ulterior.

Articolul 3: frontiera în legătură e proiecția verticală a liniei din Acordul de la Londra din 24 iunie 1982 privind platoul continental la est de 30 de minute vest de Greenwich. O comisie mixtă marchează frontiera în tunel înainte de punerea în funcțiune. Articolul 4 trimite controalele de frontieră la un protocol suplimentar — fără proceduri de control. Acordul maritim din 1982 rămâne un tratat aparte.

Articolul 10: o Comisie interguvernamentală supraveghează, în numele celor două guverne, toate chestiunile legate de construcție și exploatare; deciziile se iau prin acordul șefilor delegațiilor britanică și franceză. Articolul 11: o Autoritate de siguranță o sfătuiește; fiecare guvern numește jumătate din membri; președinția alternează anual. Nu e un regulament de urgență. Articolul 19: litigiile nerezolvate prin consultările din Articolul 18 merg la un tribunal arbitral; președintele Curții de Justiție a Comunităților Europene poate face numiri de rezervă.

Articolul 12 recunoaște libertatea de gestiune a concesionarilor, în limitele concesiunii. Articolul 13: asigurare adecvată; răspunderea după legea părții de legătură unde se produce evenimentul. Articolul 16: despăgubire între state dacă unul întrerupe unilateral construcția sau exploatarea. Formula DONE de pe instrument nu e copiată.

Tunelul a fost deschis circulației în 1994. Protocoalele ulterioare privind controalele juxtapuse și prelungirea concesiunii până în 2086 sunt acte distincte, nu acest tratat.

Coperta: Catedrala din Canterbury, locul ceremoniei potrivit Wikipedia — fotografia e a clădirii, nu a mesei. Wikimedia Commons, licență liberă.

Pentru context: Treaty of Canterbury (1986). Textul: Treaty concerning the Construction and Operation by Private Concessionaires of a Channel Fixed Link (UK Treaty Series).