La 20 septembrie 1870, artileria Regatului Italiei a deschis o breșă în Zidul Aurelian, lângă Porta Pia. Bersaglierii și celelalte unități au intrat în Roma. Orașul rămăsese în afara statului format în 1861: era centrul Statelor Papale, sub Pius al IX-lea, protejat până atunci de o garnizoană franceză.

Războiul franco-prusac a retras trupele Franței. Guvernul italian a trimis armata. Bombardamentul de dimineață a fost scurt; rezistența pontificală, limitată. Au existat totuși victime de ambele părți. Cifrele trebuie atribuite, dacă apar.

Un plebiscit a consfințit anexarea Romei și a teritoriului din jur. În 1871 orașul a devenit capitală. Papa n-a recunoscut actul și s-a considerat „prizonier în Vatican”.

Chestiunea Romană a durat până la Acordurile de la Lateran din 1929, care au creat statul Vatican. Cucerirea din 1870 n-a închis, imediat, disputa dintre Italia și Sfântul Scaun.

Data e un reper al Risorgimentului. Citirea ei diferă după ochiul național, politic sau religios. Articolul evită triumfalismul și reducerea papalității la un obstacol de scenă.

Aniversarea de 156 de ani e a breșei și a intrării în oraș, nu a „sfârșitului” tuturor conflictelor dintre stat și Biserică.

Imagine: Porta Pia, Roma / Wikimedia Commons. Monumentul și poarta actuale, nu breșa artileriei din 20 septembrie 1870. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: The conquest of Rome | Encyclopaedia Britannica; Roma capitale and 20 September 1870 | Senato della Repubblica.