La 19 septembrie 1960, la Karachi, premierul indian Jawaharlal Nehru și președintele pakistanez Mohammad Ayub Khan au semnat Tratatul Apelor Indului. Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat pentru sarcinile limitate prevăzute în text. Negocierile duraseră aproape un deceniu, la inițiativa președintelui Băncii, Eugene Black.

Acordul a împărțit folosirea unui sistem fluvial de care depind irigațiile și energia a milioane de oameni. Râurile estice Ravi, Beas și Sutlej au fost atribuite în principal Indiei. Indus, Jhelum și Chenab, râurile vestice, au fost rezervate în principal Pakistanului, cu utilizări indiene permise în condiții detaliate.

Tratatul a creat Comisia Permanentă a Indului, câte un comisar din fiecare țară, schimb de date și o scară de mecanisme pentru întrebări, diferențe tehnice și dispute. Banca Mondială nu este arbitru general: rolul ei este cel de facilitator pentru anumite proceduri, nu de guvern al fluviului.

Intrarea în vigoare a venit la 12 ianuarie 1961, cu efect retroactiv de la 1 aprilie 1960, după schimbul instrumentelor de ratificare. Documentul a supraviețuit războaielor și crizelor dintre cele două state și a fost adesea citat ca exemplu de diplomație a apei. Proiectele hidroelectrice și interpretarea clauzelor au generat totuși dispute repetate.

În aprilie 2025, India a anunțat că își ține participarea „în suspensie” (in abeyance), după atacul de la Pahalgam, până când Pakistanul, în formularea New Delhi-ului, renunță credibil la sprijinul pentru terorism transfrontalier. Pakistanul a contestat măsura. Banca Mondială a spus că nu se pronunță asupra deciziilor suverane și că nu „repară” tratatul peste capul părților.

Aniversarea de 66 de ani trebuie ținută pe două planuri: conținutul din 1960 și contestarea politică de azi. Textul nu afirmă că acordul a încetat juridic. Afirmă că aplicarea lui este, în 2026, un subiect de tensiune, nu un automatism.

Fișa Băncii Mondiale și seria de tratate a ONU rămân punctele de plecare pentru ce s-a semnat la Karachi. Restul — stocări, centrale, date hidrologice — ține de pozițiile actuale ale celor două guverne, care nu coincid.

Imagine: fluviul Indus / Wikimedia Commons. Peisaj fluvial, nu masa de semnare de la Karachi. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: The Indus Waters Treaty 1960 and the Role of the World Bank | World Bank; The Indus Waters Treaty 1960 | United Nations Treaty Series.