La 18 septembrie 2026 se împlinesc 67 de ani de la lansarea satelitului științific Vanguard 3 de la Cape Canaveral. Catalogul NASA NSSDC îl identifică drept 1959-007A. Misiunea nu trebuie confundată cu eșecul Vanguard TV3 din decembrie 1957.

Project Vanguard a început înainte de NASA, la Naval Research Laboratory. Vanguard 3 a fost o sferă de magneziu de 50,8 centimetri, cu magnetometrul într-un tub conic din rășină. Obiectivele includeau câmpul magnetic terestru, razele X solare, densitatea atmosferei superioare și micrometeoriții.

Lansarea, pe o rachetă Vanguard, a avut loc în 18 septembrie 1959. Treapta superioară a rămas atașată intenționat, pentru a încetini tumblarea și a nu perturba magnetometrul. Transmisiunea de date a durat 84 de zile, până la 11 decembrie 1959. Corpul satelitului rămâne pe orbită; durata estimată a orbitei se măsoară în secole, nu în luni de funcționare a electronicii.

Programul este amintit des pentru explozia de pe rampa din 1957. A produs însă și succese: Vanguard 1, din 1958, este încă cel mai vechi obiect artificial urmărit pe orbită. Vanguard 3 se înscrie în această linie experimentală, nu în mitul eșecului unic.

Fiecare lansare de atunci învăța urmărirea, telemetria și comportamentul instrumentelor la temperaturi și radiații. Datele au contribuit la harta câmpului magnetic pe zona acoperită și la numărarea impacturilor de micrometeoriți, potrivit rezumatelor NASA.

Articolul nu atribuie satelitului descoperiri pe care fișa NSSDC nu le susține. Consemnează data, forma, durata de emisie și distincția față de TV3.

La 67 de ani distanță, Vanguard 3 rămâne un exemplu al începutului erei spațiale: un instrument compact, o orbită lungă și o electronica care a tăcut după câteva luni.

Imagine: NASA, secțiune a rachetei Vanguard. Wikimedia Commons, domeniu public. Nu este o fotografie a satelitului Vanguard 3 pe orbită. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: NASA NSSDC — Vanguard 3 (1959-007A); U.S. Naval Research Laboratory — Project Vanguard.