La 30 decembrie 1993, la Ierusalim, a fost semnat Acordul fundamental dintre Sfântul Scaun și Statul Israel. Două originale, texte autentice engleză și ebraică; în caz de discordanță prevalează engleza. Semnatari: mons. Claudio M. Celli pentru Sfântul Scaun, dr. Yossi Beilin pentru guvernul israelian. Articolul 15: produce efecte la data ultimei notificări de ratificare. Forța: 10 martie 1994 (AAS 86, 1994). Înregistrare: UNTS 30925, vol. 1775. Preambulul invocă Comisia bilaterală permanentă de lucru, hotărâtă la 29 iulie 1992.

Articolul 1: Israelul, amintind Declarația de independență, își reafirmă angajamentul față de libertatea religiei și a conștiinței din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Sfântul Scaun, amintind Dignitatis humanae, face același angajament și, prin Nostra aetate, respectul față de celelalte religii. Articolul 2: cooperare împotriva antisemitismului, rasismului și intoleranței religioase; Sfântul Scaun condamnă ura și persecuția îndreptate împotriva poporului evreu și a evreilor, oriunde și oricând, și deplânge atacurile asupra sinagogilor și cimitirelor, care jignesc memoria victimelor Holocaustului.

Articolul 3: fiecare parte e liberă în exercitarea drepturilor și puterilor proprii. Israelul recunoaște dreptul Bisericii Catolice de a-și îndeplini funcțiile religioase, morale, educative și caritabile, de a avea instituții proprii și de a-și forma, numi și desfășura personalul; Biserica recunoaște dreptul Statului de a proteja bunăstarea și siguranța populației. Articolul 3(3): personalitatea juridică canonică va fi negociată pentru a primi efect deplin în dreptul israelian, după un raport al unei subcomisii mixte. Articolul 4: menținerea „status quo”-ului în Locurile Sfinte creștine cărora li se aplică; protecția caracterului locurilor sacre catolice; garanția libertății cultului catolic.

Articolele 5–9: pelerinaje creștine, cu consultare când e nevoie de coordonare; dreptul Bisericii de a înființa și conduce școli la toate nivelurile, în armonie cu drepturile Statului în educație; schimburi culturale și acces la manuscrise, potrivit legii; libertatea de exprimare și prin mijloacele de comunicare proprii; funcții caritabile prin instituții de sănătate și asistență socială, tot în armonie cu drepturile Statului.

Articolul 10: dreptul Bisericii la proprietate; părțile vor negocia cu bună-credință un acord cuprinzător asupra chestiunilor neclare, nerezolvate sau disputate privind proprietatea, economia și fiscalitatea; negocierile urmau să înceapă în trei luni de la forță, cu țintă de doi ani. Nu e un catalog de imobile. Articolul 11: angajament pentru soluționarea pașnică a conflictelor dintre state, fără violență și teroare; Sfântul Scaun rămâne, prin caracterul său, străin de conflictele pur temporale, principiu aplicat anume teritoriilor disputate și frontierelor nestabilite. Articolul 12: continuarea negocierilor pe agenda din 15 și 29 iulie 1992.

Articolul 14: la semnare, schimb de Reprezentanți speciali (protocolul adițional: rang personal de nunțiu apostolic și de ambasador, privilegii diplomatice pe bază de reciprocitate); după forță, relații diplomatice depline — Nunțiatură apostolică și Ambasadă. Articolul 13: acordul nu prejudiciază drepturi și obligații din tratate existente cu alte state, cunoscute ambelor părți la semnare.

Ierusalim, locul semnării, nu sala. Wikimedia Commons, licență liberă.

Pentru context: Fundamental Agreement Between the Holy See and the State of Israel. Textul: Fundamental Agreement between the Holy See and the State of Israel.