La 30 octombrie 1947, la Palais des Nations din Geneva, 23 de state au semnat Acordul General pentru Tarife și Comerț. Printre semnatari sunt Statele Unite, Regatul Unit, Franța, China, India, Brazilia, Canada, Australia, Belgia, Țările de Jos, Cehoslovacia, Cuba, Africa de Sud. Acordul e în engleză și franceză. Protocolul de aplicare provizorie îl pune în vigoare de la 1 ianuarie 1948, „în măsura cea mai deplină compatibilă cu legislația existentă”.

Cele 23 de părți erau în Comitetul pregătitor al Consiliului Economic și Social al ONU, însărcinat să scrie carta Organizației Internaționale a Comerțului, al treilea picior lângă FMI și Banca Mondială. În paralel, din aprilie până în octombrie 1947, au ținut vreo 123 de negocieri și au întocmit 20 de liste: circa 45.000 de concesii tarifare, pe un comerț de vreo 10 miliarde de dolari. Fiecare concesie, sub clauza națiunii celei mai favorizate, trece la toți ceilalți.

Articolul I cere ca orice avantaj vamal acordat unui produs dintr-o țară să fie dat imediat și necondiționat produsului similar din toate celelalte părți. Articolul II leagă listele de concesii: tariful din listă nu se urcă. Articolul III cere tratament național la impozite și reglementări interne. Achizițiile publice rămân, de la început, în afara acordului.

În noiembrie 1947, 56 de delegații se mută la Havana. În martie 1948, vreo 53 de state autentifică Carta de la Havana, dar fără angajament de ratificare. În 1950, Statele Unite anunță că nu vor retrimite carta Congresului. ITO nu se naște. GATT rămâne, de facto, singurul instrument multilateral de comerț.

Rundele următoare taie iar tarifele: Annecy 1949, Torquay 1950–1951, Geneva 1956, Dillon 1960–1962, Kennedy 1964–1967, Tokyo 1973–1979. Kennedy trece de la produs-cu-produs la tăiere liniară pe industrie. Partea a IV-a, din 1965, cere prioritate pentru exporturile țărilor în dezvoltare. Uruguay, deschisă în 1986 la Punta del Este, aduce servicii, proprietate intelectuală și agricultura în același pachet.

La 15 aprilie 1994, la Marrakech, 123 de state semnează acordurile care creează Organizația Mondială a Comerțului. OMC pornește pe 1 ianuarie 1995. GATT 1947 rămâne în vigoare, cu modificările din GATT 1994, ca parte a noului cadru. Tariful mediu al marilor participanți, de circa 22% în 1947, coboară spre 5% după Uruguay.

Secretariatul OMC publică cronologia oficială a sistemului multilateral, cu nașterea GATT la Palais des Nations. Textul acordului din 1947 e pe site-ul juridic al organizației.

Imagine: Ludovic Courtès, sala Adunării, Palais des Nations, Geneva, 2015, CC BY-SA 3.0, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: General Agreement on Tariffs and Trade. Textul tratatului: Fiftieth Anniversary of the Multilateral Trading System — Chronology of Achievements.