Acordul dintre Japonia și Republica Filipine pentru un parteneriat economic a fost încheiat la Helsinki, pe 9 septembrie 2006, în dublu exemplar, în limba engleză. Semnatari: Junichiro Koizumi și Gloria Macapagal Arroyo. Articolul 164: intrare în vigoare în a treizecea zi după schimbul de note diplomatice că procedurile interne sunt îndeplinite — 11 decembrie 2008. Articolul 165: denunțare cu preaviz de un an. Nu e acordul de paritate din 1946 cu Statele Unite, nici regulamentul operațional din 2008.

Articolul 1: liberalizarea comerțului cu bunuri și servicii, recunoașterea evaluărilor de conformitate, investiții, proprietate intelectuală, achiziții publice, concurență, transparență și proceduri de litigii. Șaisprezece capitole, 165 de articole și opt anexe. Nu enumerăm listele tarifare, regulile de origine pe produs sau angajamentele privind circulația persoanelor.

Capitolul 2: comerțul cu bunuri, inclusiv măsuri de urgență. Capitolul 3: originea mărfurilor, cadru. Capitolele 7–9: servicii, investiții și circulația persoanelor, la nivel de principiu. Capitolul 15: consultări și tribunale arbitrale. Articolul 13: un Comitet mixt. Articolul 161: revizuire generală în 2011 și apoi la cinci ani.

Textul consultat e originalul MAE japonez, nu comunicatul Curții Supreme din registru, care privește constituționalitatea internă din 2024. Semnarea a avut loc în marja summitului ASEM de la Helsinki, nu la Tokyo sau Manila.

Filipinele au ratificat în Senat după scrisori ministeriale din 2007–2008 privind deșeurile; acordul însuși nu e un tratat de mediu. Distingem acordul de aplicare prevăzut la articolul 12.

Coperta: Finlandia Hall din Helsinki, locul diplomației finlandeze la data summitului; nu pretindem sala. Wikimedia Commons, licență liberă.

Surse consultate: Japan–Philippines Economic Partnership Agreement; JPEPA main text (MOFA).