Pe 15 noiembrie 2026, Găgăuzia alege bașcanul (guvernatorul) și cei 35 de deputați ai Adunării Populare — primele scrutinuri simultane după 1999. Miza depășește autonomia: relația Comrat–Chișinău și parcursul european al Republicii Moldova, scrie Gândul, într-un interviu cu expertul Mihai Isac.

Autonomia are puțin peste 100.000 de locuitori în Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat, puternic ruralizată. Rusa rămâne limba dominantă la serviciu; apropierea politică de Rusia (și culturală de Turcia) e clară. La referendumul din 2024, aproape 95% din voturile valabile din regiune au respins modificarea Constituției pentru UE; un sondaj din octombrie 2026 arată ~90% împotriva NATO.

Isac leagă orientarea de istorie: migrații găgăuze din Balcani, limba turcică, ortodoxie, sovietizarea. Autonomia a fost instituită în 1994 după teama de unire cu România. În campanii, unirea și limba română apar ca „sperietoare”: de la Irina Vlah la mesaje amplifycate de Moscova și de media pro-Șor.

Fosta bașcană Evghenia Guțul, aleasă în 2023 cu sprijinul partidului Șor, a fost sancționată de UE și condamnată definitiv în 2026 la șapte ani pentru finanțare ilegală; funcția a fost declarată vacantă. Pentru 15 noiembrie sunt opt candidați la bașcan, inclusiv Alexandr Stoianoglo; cunoașterea limbii române e condiție obligatorie, contestată dar menținută.

PAS nu are candidat — Grosu a admis șanse mici după regulile electorale și cerința de limbă. Comratul nu are veto pe aderarea la UE, dar poate bloca cooperarea și reformele locale. Comisia Europeană cere dialog cu autoritățile găgăuze; linia Vulcănești–Chișinău și liceul Mihai Eminescu din Comrat arată și proiecte cu România.

Isac concluzionează că miza e dacă autonomia se construiește pe frică sau pe cooperare cu Chișinăul.

Sursă: Alegeri în Găgăuzia, mica „Lume Rusă” de la granița României (Gândul)