La Cota 232, lângă Mahanayim, pe 20 iulie 1949, delegațiile Israelului și Siriei au semnat Convenția generală de armistițiu. Pentru Israel: locotenent-colonelul Mordechai Makleff, Yehoshua Pelman, Shabtai Rosenne. Pentru Siria: colonelul Fozi Selo, locotenent-colonelul Mohamed Nasser, căpitanul Afif Sizri. Au fost de față adjunctul personal al Mediatorului interimar al ONU și șeful de stat-major UNTSO, generalul de brigadă William E. Riley. Articolul VIII: fără ratificare; intră în vigoare la semnare. Texte autentice: engleză și franceză, în cinci exemplare.

Actul nu este armistițiul cu Egiptul din februarie, la Rhodos, nici cel cu Libanul din martie, nici cel cu Iordania din aprilie. Nu este linia din 1967 și nici Acordul de disangajare din 1974. Preambulul invocă rezoluția Consiliului de Securitate din 16 noiembrie 1948, măsură provizorie sub articolul 40 din Cartă.

Articolul I: interdicția forței militare, nicio acțiune agresivă pe uscat, mare sau aer. Articolul II: nicio prevedere nu prejudiciază drepturile, pretențiile și pozițiile părților la o reglementare pașnică finală; clauzele sunt militare, nu politice. Articolul III: armistițiu general; forțele nu depășesc linia de demarcație din articolul V și nu intră în spațiul aerian sau în apele de trei mile ale celeilalte părți.

Articolul V: linia de demarcație și zona demilitarizată „nu trebuie interpretate ca având vreo legătură oarecare cu aranjamentele teritoriale ultime”. Linia urmează mijlocul liniilor de armistițiu certificate de UNTSO; unde acestea coincid cu frontiera internațională Siria–Palestina, urmează acea frontieră. Unde nu coincid, fâșia până la frontieră, inclusiv sectoarele Ein Gev și Dardara, este zonă demilitarizată, fără forțe. Președintele Comisiei mixte autorizează întoarcerea civililor și o poliție civilă locală limitată.

Articolul VI: schimb de prizonieri de război, sub control ONU, în 24 de ore, la locul conferinței, inclusiv cei cu urmărire penală; restul după Convenția de la Geneva din 1929. Articolul VII: Comisia mixtă de armistițiu, cinci membri, doi de fiecare parte, președinte șeful UNTSO sau un ofițer desemnat; sediu la Vama de lângă Jisr Banat Ya'qub și la Mahanayim; prima ședință în cel mult o săptămână. Cheltuielile, în afara observatorilor ONU, se împart egal.

Actul din iulie nu este Comisia mixtă însăși, nici harta de după 1967 a Înălțimilor Golan, nici suveranitatea finală asupra zonei demilitarizate.

Imagine: harta Convenției generale de armistițiu israeliano-siriene; Națiunile Unite, domeniu public, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9. Anexa I trasează linia de demarcație.

Sursă consultată: Israel–Syria Mixed Armistice Commission. Textul tratatului: S/1353: Israeli-Syrian General Armistice Agreement, Hill 232 near Mahanayim, 20 iulie 1949.