O analiză CORDIS publicată pe 18 septembrie 2026 respinge ideea că dispariția albinelor melifere ar însemna, automat, prăbușirea tuturor plantelor. Ecologul Yann Clough, de la Universitatea Lund, spune totuși că agricultură ar suferi șocuri serioase, pentru că albinele comerciale sunt tratate azi ca un input, alături de îngrășăminte și apă.

Hivele cu milioane de albine sunt mutate de la o fermă la alta pentru culturi precum migdalele, merele, prunele, castraveții, rapița, avocado și dovleceii. Coloniile sunt expuse simultan pesticidelor, bolilor și altor presiuni de mediu, ceea ce poate duce la prăbușirea lor.

Clough estimează că, dacă albinele comerciale nu ar mai putea fi menținute, o parte din polenizare ar fi preluată de specii sălbatice: dintre cele circa 25.000 de specii de albine sălbatice, dar și de sirfide, gândaci, fluturi și viespi. Substituția ar fi parțială și ar depinde de habitat, cultură și sezon.

Proiectul european DrivenByPollinators a cercetat efectele declinului polenizatorilor asupra plantelor sălbatice. Analiza preliminară indică faptul că pierderea lor ar putea schimba compoziția pajiștilor europene, nu doar randamentul unor culturi.

Fermierii care lasă habitate pentru polenizatori obțin, potrivit cercetătorului, și alte câștiguri: mai puțină scurgere de nutrienți spre râuri și adăpost pentru prădători care țin dăunătorii în frâu. Polenizarea cu mini-drone ar putea avea sens la culturi de mare valoare, dar nu la scara coloniilor comerciale.

Mesajul articolului CORDIS nu este un scenariu apocaliptic, ci distincția dintre albina meliferă folosită industrial și rețeaua mult mai largă de polenizatori. Fără habitate și fără reducerea presiunilor chimice, nici substituția parțială nu e garantată.

Imagine: Apis mellifera pe Brassica napus / Wikimedia Commons. Polenizator pe rapiță, nu o colonie comercială anume. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Could we survive in a world without bees? | CORDIS; DrivenByPollinators | CORDIS.