În fața zidurilor Wormsului, delegații papali și imperiali promulgă două acte: privilegiul papei Calixt al II-lea și edictul împăratului Henric al V-lea. Data instrumentelor este 23 septembrie 1122. Nu este Dictatul papal din 1075, nu este înțelegerea de la Sutri din 1111 și nu este Dieta de la Worms din 1521.

Actele nu sunt semnate. Delegația papală o conduce cardinalul-episcop Lamberto Scannabecchi de Ostia, viitorul Honorius al II-lea. El dă împăratului sărutul păcii și slujește liturghia. Negocierile de o săptămână s-au ținut la Mainz; la Worms nu a încăput mulțimea.

Edictul lui Henric: în numele Sfintei Treimi, împăratul lasă lui Dumnezeu, apostolilor Petru și Pavel și Bisericii catolice toată învestitura prin inel și cârjă. În bisericile din regat sau imperiu, alegere canonică și consacrare liberă.

Henric restituie posesiunile și regaliile Sfântului Petru luate de la începutul disputei, din vremea tatălui său sau a lui; ce nu ține, ajută să se înapoieze. Aceeași făgăduință, după sfatul principilor sau după dreptate, pentru celelalte biserici, principi, clerici și laici. Pace adevărată papei Calixt și celor de partea lui. Printre martori: Adalbert de Mainz, Frederic de Köln, Otto de Bamberg, starețul de Fulda.

Privilegiul lui Calixt: alegerile episcopilor și stareților din regatul german, care țin de acel regat, se fac în prezența împăratului, fără simonie și fără silă. La ceartă, împăratul, cu sfatul mitropolitului și al sufraganilor, sprijină partea cu mai mult drept. Alesul primește regalii prin sceptru, fără dajdie, și face împăratului ceea ce i se cuvine de drept.

Cine este consacrat în celelalte părți ale imperiului — Burgundia și Italia — primește regalii prin sceptru în șase luni, fără dajdie, afară de cele care țin de Biserica romană. Calixt dă pace adevărată lui Henric și celor de partea lui.

Nu este Acordul de la Londra din 1107, deși formula inelului și a cârjei se apropie. Nu este eșecul de la Mouzon din 1119. Confirmarea la Lateran, din martie 1123, este un sinod ulterior, nu acest pact.

Calixt nu este la Roma când actele ajung; Henric adună la Bamberg principii care nu fuseseră la Worms. Actele rămân scurte: nu definesc „regalia” și evită cuvântul omagiu.

Imagine: papa Calixt al II-lea; Giovanni Battista de' Cavalieri, Pontificum Romanorum effigies, Roma, 1580; CC0, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Concordat of Worms. Textul tratatului: Concordat of Worms, 23 septembrie 1122 (Avalon, Henderson).