Concordatul dintre Sfântul Scaun și Republica Polonă a fost semnat la Varșovia, pe 28 iulie 1993, în dublu original, textele polonez și italian la fel de autentice. Plenipotențiari: Józef Kowalczyk, arhiepiscop titular de Heracleea și nunțiu apostolic la Varșovia, și Krzysztof Skubiszewski, ministru de externe. Articolul 29: supus ratificării; intrare în vigoare la o lună de la schimbul instrumentelor — schimb la Vatican pe 25 martie 1998, efect din 25 aprilie 1998. Nu e Concordatul polono-vatican din 1925, denunțat de guvernul comunist, nici Concordatul de la Reich din 1933, nici cel portughez din 1940.

Preambulul notează majoritatea catolică, rolul Bisericii în istoria polonă și pontificatul lui Ioan Paul al II-lea, recâștigarea independenței, principiile dreptului internațional privind libertatea religioasă, și bula Totus Tuus Poloniae populus. Articolul 1: Statul și Biserica Catolică sunt, fiecare în ordinea sa, independente și autonome, cu respect reciproc și cooperare pentru binele comun. Articolul 2: nunțiu la Varșovia și ambasador la Roma. Articolele 3–5: libertatea de comunicare cu Sfântul Scaun; personalitate juridică a Bisericii și a instituțiilor canonice notificate; exercițiul public al misiunii, fără deosebire de rit.

Articolul 6 rezervă autorității ecleziastice crearea structurilor proprii (dieceze, ordinariat militar, parohii), cu limita că nicio parte a teritoriului polonez nu intră într-o dieceză cu sediul în afara frontierei, și invers. Articolul 7: oficiile ecleziastice sunt ocupate de autoritatea competentă a Bisericii; numirea și revocarea episcopilor revin exclusiv Sfântului Scaun, dintre clerici cetățeni polonezi — cadru, fără un ghid de numiri. Articolul 8: libertatea cultului; inviolabilitatea locurilor destinate cultului și înmormântării, cu excepțiile prevăzute de legea polonă. Articolul 9: duminicile și o listă de sărbători sunt zile libere de muncă, cu posibilitatea extinderii prin acord.

Articolele 10–11 recunosc, la nivel de principiu, efectele civile ale căsătoriei canonice în condițiile legii polone și competențele separate ale tribunalelor ecleziastice și de stat — fără un ghid de transcriere. Articolele 12–15: dreptul părinților la educația religioasă a copiilor; predarea religiei în școlile publice la cerere; dreptul Bisericii de a înființa școli și instituții de învățământ superior, inclusiv subvenționarea Academiei Pontificale de Teologie din Cracovia și a Universității Catolice din Lublin, potrivit legii civile.

Articolele 19–24 recunosc dreptul de asociere, de publicare și de mijloace proprii de comunicare, activitatea caritativă și misiunea, precum și dobândirea de bunuri și construirea de edificii sacre, potrivit legislației polone. Articolul 27: chestiuni noi prin acorduri ulterioare sau înțelegeri cu Conferința Episcopală Polonă, autorizată de Sfântul Scaun. Articolul 28: diferențele de interpretare pe cale diplomatică. UNTS nr. 56632 (înregistrare 2021); traducerea engleză a depozitului UN are o formulă DONE greșită față de textele autentice de la Vatican și din Dziennik Ustaw.

Coperta: Palatul Prezidențial din Varșovia, capitala în care a fost semnat concordatul; nu pretindem sala. Wikimedia Commons, licență liberă.

Surse consultate: Concordat of 1993; Concordato tra la Santa Sede e la Repubblica di Polonia.