La Washington, la 20 martie 1905, Statele Unite și Mexic semnează Convention Between the United States and Mexico for the Elimination of the Bancos in the Rio Grande from the Effects of Article II of the Treaty of November 12, 1884 (Convenția Banco din 1905). Plenipotențiari: Alvey A. Adee (SUA) și Manuel de Azpíroz (Mexic); textele autentice sunt în engleză și spaniolă.

Convenția din 1884 păstra frontiera pe vechiul albie la schimbări bruște (avulsie). Pe Rio Grande, meandrele tăiate formau „bancos” — parcele înconjurate de vechiul braț — care rămâneau sub suveranitatea țării de pe malul opus, deși râul se mutase. Aceste enclave generau dispute de proprietate și jurisdicție.

Articolul I elimină cele 58 de bancos deja cartografiate (raportul din 30 mai 1898) din efectele Articolului II din 1884: bancos de pe malul drept trec Mexicului, cele de pe malul stâng Statelor Unite, pe canalul cel mai adânc. Articolele următoare reglementează bancos viitoare sub 250 ha și sub 200 locuitori, protecția proprietății și drepturile rezidenților.

Senatul SUA consiliază ratificarea la 28 februarie 1907; ratificările se schimbă la Washington la 31 mai 1907; proclamarea e la 5 iunie 1907. Un protocol din 14 noiembrie 1905 completează semnarea hărților omise la 20 martie.

Între 1910 și 1976, International Boundary and Water Commission aplică convenția la 247 de schimburi de bancos pe Rio Grande (și, din 1927, pe Colorado), transferând zeci de mii de acri între cele două țări.

Convenția Banco din 20 martie 1905 rămâne instrumentul care a aliniat frontiera fluvială SUA–Mexic la cursul real al râului, ieșind bancos-urile din regimul rigid al tratatului din 1884.

Imagine: Rio Grande; Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Banco Convention of 1905. Textul tratatului: Text of the Banco Convention of 1905 (NPS Chamizal).