La 14 septembrie 1963, la Tokyo, statele semnează Convenția privind infracțiunile și anumite alte acte comise la bordul aeronavelor — Convenția de la Tokyo, primul tratat multilateral modern privind jurisdicția asupra faptelor săvârșite în zbor.

Convenția definește când o aeronavă este „în zbor”, atribuie competența principală statului de înmatriculare și dă comandantului de bord puteri de a asigura siguranța, inclusiv reținerea persoanelor. Acoperă infracțiuni și acte care periclitează siguranța aeronavei sau a persoanelor și bunurilor de la bord.

Depozitarul este ICAO. Intrarea în vigoare: 4 decembrie 1969. Aproape 190 de părți. Textul figurează în UNTS vol. 704 (nr. 10106).

A fost completată ulterior de Convențiile de la Haga (1970) și Montreal (1971) și de Protocolul de la Montréal din 2014.

Pentru dreptul aerian penal, 14 septembrie 1963 marchează semnătura de la Tokyo.

Documentul se consultă pe site-ul ICAO și în UNTS.

Convenția de la Tokyo din 14 septembrie 1963 rămâne fundamentul jurisdicției asupra faptelor la bord.

Imagine: Tokyo / aviație; Wikimedia Commons. Decupata la 16:9.

Sursă consultată: Tokyo Convention. Textul tratatului: UNTS — Convenția de la Tokyo.