România a înregistrat cea mai mare scădere din Uniunea Europeană a raportului dintre prețul locuințelor și veniturile populației în perioada 2015–2025, un declin de 42,8%, potrivit datelor Eurostat preluate de CaleaEuropeană.ro.

La nivelul UE, același indicator a crescut cu 6,8% pe deceniu. În 17 state membre, prețurile imobiliare au urcat mai rapid decât venitul disponibil brut pe cap de locuitor; cele mai mari creșteri apar în Portugalia (+60,8%), Țările de Jos (+34,3%), Ungaria (+26,5%), Cehia (+25,8%) și Spania (+24,5%).

România conduce grupul celor 10 țări în care raportul a scăzut, urmată de Finlanda (−25,2%) și Bulgaria (−16,2%). Eurostat subliniază că indicatorul urmărește dinamica în timp, nu clasifică statele după nivelul absolut al costului locuinței față de venit.

Pe piața chiriilor, România a consemnat cea mai mare creștere din UE în trimestrul al doilea din 2026 față de media anuală din 2025, un avans de 41,2%, înaintea Croației (+22,1%) și Sloveniei (+10,2%).

În același interval, la nivel UE, prețurile locuințelor au crescut cu 4,7%, iar chiriile cu 3,0% față de trimestrul al doilea din 2025. Cele mai mari creșteri de prețuri au fost în Bulgaria, Portugalia și Lituania; scăderi apar în Finlanda și Franța.

România are și cea mai mare rată de supraaglomerare a locuințelor în rândul tinerilor de 15–29 de ani din UE: 60,4% în 2025, față de media europeană de 26,9%. Diferența față de populația generală (40,4%) depășește 20 de puncte procentuale, alături de Bulgaria și Grecia.

Comisia Europeană a propus în septembrie Actul privind locuințele la prețuri accesibile, menit să creeze un cadru comun pentru zonele cu presiune pe piața imobiliară și pentru măsurile privind închirierile pe termen scurt sau locuințele neocupate.

Imagine: TrainSimFan — bloc P10, București (Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0).

Surse consultate: Eurostat: România, cea mai mare scădere a raportului preț-venit la locuințe — CaleaEuropeană.ro.