Pe 12 octombrie, Sinan Selen a vorbit ca șef al BfV, serviciul intern german. Atacurile acoperite ale Rusiei asupra Germaniei și a altor țări europene, a spus el, nu sunt un episod. Sunt un atac hibrid de lungă durată. Chiar dacă războiul din Ucraina s-ar opri, amenințarea nu dispare. Pentru Moscova, e vorba de redesenarea hărții Europei și de locul Rusiei în politică. Agresiunea, a adăugat, s-ar simți în continuare în Ucraina, în Țările Baltice, în Polonia și în Germania. DW a pus întrebarea pe 17 octombrie: cât de mare e amenințarea. Răspunsul lui Selen nu e o cifră. E o durată.

Alexander Dobrindt, ministrul de interne: țara nu e în război, dar e ținta zilnică a unui război hibrid. Scopul, în lectura lui, nu e înfrângerea militară a Germaniei. E supunerea politică și socială. Carlo Masala, anul trecut, la Maischberger: Rusia se pregătește pentru un război mare, nu doar cibernetic. Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehr, a fost de acord. Mark Rutte, secretar general NATO: nu există o amenințare militară imediată asupra teritoriului Alianței. Ministerul german al Apărării și serviciile europene, citează DW, văd totuși, până în 2029, oameni și echipamente pentru un război convențional împotriva NATO. Industria de apărare rusă merge la turație. Moscova vrea 1,5 milioane de soldați.

Stefan Meister, DGAP: nu crede că Rusia vrea acum un conflict militar direct cu NATO. Vrea să testeze Alianța și să-și arate capacitățile. În august, o dronă cu explozibil, îndreptată spre un avion de transport ucrainean, la Leipzig-Halle. Guvernul german a spus că e sigur că în spate e Rusia. Moscova a negat. Serghei Lavrov a vorbit despre „începutul unui război real”. Escaladare imediată, nu. Nico Lange a spus pentru DW că explozibilul nu a detonat din coincidență, nu din măsuri germane. Germania, în lectura lui, e o țintă principală: cheia deciziilor europene, în frunte la sprijinul pentru Ucraina.

Meister pune și riscul de accident: doborârea unui avion pe care îl intimidai ar declanșa un răspuns. Nu crede că Moscova urmărește acum războiul direct. Urmărește provocări, polarizare, nesiguranță. AfD și BSW vor relații mai bune cu Rusia, relua energiei, capăt sprijinului pentru Ucraina. Tino Chrupalla, început de septembrie: oamenii s-au săturat de escaladare și de miliarde „risipite”. Mesajul a prins, mai ales în est. AfD a crescut la cele trei alegeri de land din septembrie. În Saxonia-Anhalt a ieșit de departe prima și ar putea ajunge la guvernare, ceea ce ar fi, scrie DW, prima dată după 1945. Nu e o guvernare. E o posibilitate, spusă ca atare.

Roderich Kiesewetter, CDU: cheltuielile pentru școli și infrastructură țin dacă există pace și securitate. Cine crede că tăind ajutorul pentru Ucraina rămân bani pentru social, ori greșește grav, ori se face instrument. Bundeswehr-ul accelerează înzestrarea. Recruți, puțini. Tineri în stradă, împotriva revenirii serviciului militar. Boris Pistorius, SPD, a spus că Germania trebuie să fie capabilă să ducă un război. În partid, unii au găsit formula prea militară. Meister: pregătită militar, civil, mental, deloc. Decenii de pacifism, zonă de confort, reziliență limitată.

Friedrich Merz ține linia: Ucraina rămâne sprijinită, e securitatea Germaniei. A fost din nou la Kiev, cu Volodimir Zelenski, printre distrugeri. Meister vede, în lunile următoare, mai multe atacuri de tip Leipzig, drone, infrastructură, poate persoane din complexul militar-industrial. Asta e pericolul concret, nu un debarcament. Între cifra din 2029 și drona din august stă o țară care nu e în război și totuși nu e în afara lui.

Imagine: Jörg Braukmann, fațada de vest a Reichstagului, Berlin, 2 august 2021, CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons. Fotografia e a clădirii parlamentului, nu a unui atac.

Surse consultate: How great is the Russian threat against Germany? — Deutsche Welle; Eingangsstatement von BfV-Präsident Sinan Selen — Bundesamt für Verfassungsschutz.