Trimișii lui Donald Trump pentru pacea din Ucraina — Jared Kushner și Steve Witkoff — au pus pe masă, lunile astea, o idee care întoarce politica energetică americană de după 2022: Europa să cumpere din nou mai mult gaz rusesc. Oameni familiarizați cu discuțiile au spus New York Times că propunerea a fost ridicată inclusiv în fața lui Volodimir Zelenski, la Kiev, în septembrie. Stimulentul, în lectura Washingtonului, e dublu: venituri de tranzit pentru Ucraina și un câștig economic pentru Moscova, ca să accepte încetarea războiului. Nu e un acord semnat. E o pistă diplomatică. Oficialii europeni prezenți s-au dat înapoi.

Ucraina a oprit tranzitul de gaz rusesc în ianuarie 2025, când a expirat contractul, și a pierdut în jur de un miliard de dolari pe an din tarife. Uniunea Europeană s-a angajat să taie tot importul de gaz rusesc până în 2027. Ponderea Rusiei în importurile UE a căzut de la 45% în 2021 la 13% în 2025. Reluarea conductelor ar anula, pe hârtie, anii ăștia. Casa Albă, într-un comunicat, a spus că războiul urcă prețurile la energie în Europa și creează greutăți în Rusia și în Ucraina, și că lucrează la o propunere de pace cu stimulente economice pentru ambele părți.

Germania, cel mai mare cumpărător european de gaz rusesc înainte de invazie, e în fruntea refuzului. Săptămâna trecută, la discuțiile din Florida găzduite de Witkoff și Kushner, Günter Sautter — consilierul de securitate al cancelarului Friedrich Merz — s-a opus tare, au spus două surse. Un oficial european a rezumat linia berlineză: gaz rusesc vândut prin intermediar e tot gaz rusesc, deci nu e negociabil ca piesă de pace. Robert Habeck, fost ministru al economiei, a spus Times: „Europa, și mai ales Germania, nu ar trebui să mai depindă niciodată de gazul rusesc. Am văzut cât de nesigură e Rusia.”

Presiunea internă germană merge în sens invers. Alternative für Deutschland, aproape 30% în sondaje, cere gaz și țiței rusesc. Alice Weidel a spus în Bundestag, săptămâna asta, că vrea gaze și țiței din Rusia pentru consumatori și firme, și că sancțiunile „ne ruină propria economie”. În Saxonia-Anhalt, unde AfD a ales luna asta primul președinte de landtag de extremă dreapta de după 1945, parlamentul a votat un text simbolic: stop sancțiuni, stop ajutor militar pentru Ucraina. Au votat AfD și Bündnis Sahra Wagenknecht.

Nord Stream 2 a apărut în fundal. Un investitor american, Stephen P. Lynch, a încercat încă din mandatul Biden să cumpere conducta sabotată. El a spus că nu e acum în negocieri și că nu are licență de la Trezorerie. Reuters a relatat, luna asta, discuții SUA–Rusia despre un investitor american la Nord Stream. Casa Albă a scris că conducta „nu a fost subiectul discuțiilor recente” și că orice aranjament ar cere coordonare cu europenii. O sursă a NYT a numit totuși repornirea „fructul la îndemână” dacă ar exista un acord de pace.

Kirill Dmitriev, emisarul economic al lui Putin, a spus vineri la Moscova că gheața s-a spart și că vor anunța „inițiative importante”. Printre teme: centre de date pe nuclear rusesc și vânzarea activelor internaționale Lukoil către un grup cu guvernul SUA. Dmitri Peskov, pentru Times: reluarea cooperării energetice e în interesul Rusiei, „dar acum poate fi și mai mult în interesul europenilor înșiși”. Zelenski, pentru Financial Times: „Întrebarea e când va fi următorul deal. Poate gaz. Sigur va fi gaz.” Propunerea trece prin Europa. Deocamdată, Europa spune nu.

Imagine: Assenmacher, țeavă Nord Stream la Lubmin, 10 august 2011, CC BY-SA 3.0, Wikimedia Commons. Fotografia arată capătul german al conductei, nu un acord semnat.

Surse consultate: Europa să cumpere din nou gaz rusesc, propune Donald Trump — Libertatea; U.S. Floats Another Lifeline to Russia: Allowing It to Sell More Gas to Europe — The New York Times.