Răscoala din Samogitia, din mai 1409, a scos Polonia și Lituania contra Ordinului Teutonic. Cavalerii au luat ținutul Dobrzyń, apoi au acceptat armistițiul mediat de Venceslau, regele romanilor, în octombrie. Când a expirat, în iunie 1410, aliații au intrat în Prusia. La Grunwald, pe 15 iulie, conducerea Ordinului a căzut. Marienburgul a ținut, sub Heinrich von Plauen. Jogaila a mai bătut o oaste la Koronowo, în octombrie. Tratatul de trei zile de la Raciąż s-a rupt; cavalerii au reintrat în Dobrzyń.

Pacea a fost încheiată la 1 februarie 1411, duminică, în ajunul Purificării Fecioarei, la Thorn — Toruń, pe insula Kępa Bazarowa din Vistula. Scrisoarea latină, dată prin mâna vicecancelarului Mikołaj, prepozit la Sfântul Florian dinaintea Cracoviei, e a lui Władysław, rege al Poloniei, și a lui Alexandru, altfel Vytautas, mare duce al Lituaniei, cu Heinrich von Plauen, maestru general al Casei Teutonice a Sfintei Maria din Prusia. Sunt cuprinși ducii mazovieni Janusz și Siemowit și Bogusław de Słupsk. Sigiliile mari urmau să fie atârnate, duminica Cantate, lângă Złotoria pe Drwęca.

Samogitia rămânea lui Jogaila și Vytautas pe viața lor; după moarte, Ordinul intra din nou, cu drepturile din hrisoavele vechi. Dobrzyń, cu Złotoria și Bobrowniki, se întorcea Coroanei. Pomerania, Michałów, Chełmno, Nieszawa, Murzynowo și Orłów rămâneau Ordinului, ca înainte de război. Siemowit de Mazovia lua Zawkrze, eliberat de gaj. Cetățile luate în război se restituiau; omagiile de război cadeau. Negustorii treceau pe ape și pe uscat după obiceiul vechi.

Prizonierii erau eliberați; răscumpărările neîncasate, anulate. Istoricii pun pe Ordin, separat, o sută de mii de kope de groși de Praga, în patru rate — aproape douăzeci de tone de argint. Santok și Drezdenko, ca și granițele, mergeau la doisprezece arbitri, apoi la papă. Păgânii din Lituania și Samogitia urmau să fie aduși la credință, cu biserici și preoți. Sigismund al Ungariei putea intra în pace dacă voia.

Von Plauen a scos taxe noi; Danzig și Thorn s-au răsculat și au fost înăbușite. Primele două rate s-au plătit la timp; ultima, în ianuarie 1413, după ce Sigismund a ținut la Buda că pacea e dreaptă. Benedict Makrai a dat, în mai 1413, tot malul de nord al Nemanului, cu Memel, Lituaniei. Ordinul a refuzat. Au urmat Războiul Foamei, din 1414, Războiul de la Gollub, din 1422, și Tratatul de la Melno. În 1419, o cincime din pământul teuton stătea părăsit. Confederația Prusacă și a doua pace de la Thorn, din 1466, au rupt Prusia în două.

Fotografia de domeniu public arată instrumentul din 1411, nu insula. După Grunwald, Ordinul n-a pierdut Prusia; a plătit-o în argint și în taxe.

Thorn a închis marele război fără să mute granița prusacă. Samogitia era un împrumut pe două vieți.

Surse: Peace of Thorn (1411); Wikisource, Pax Thorun.