După mesajul RO-Alert din 31 octombrie 2026 privind o incursiune de drone — cu recomandarea de adăpostire în beciuri, spații de protecție civilă sau, în lipsă, în locuință departe de ferestre — o analiză preluată de Goldring argumentează că România rămâne nepregătită pentru atacuri convenționale sau cu drone: lipsesc adăposturi funcționale și cunoașterea publică a locațiilor lor, la cinci ani de conflict la graniță.

Criticile vizează absența măsurilor elementare de pregătire, anunțare și prioritizare a adăpostirii, spre deosebire de marile orașe ucrainene unde metroul e folosit ca refugiu. Guvernarea și CSAT sunt acuzate de inacțiune. Chemarea de a „păstra calmul” din RO-Alert e considerată cinică fără exerciții reale și fără adăposturi sigure.

Datele IGSU / PressOne arată că din mii de adăposturi inventariate doar circa 545 (sub 10%) sunt complet funcționale; acoperirea populației e de ordinul a câtorva procente. Un audit al Curții de Conturi a găsit adăposturi puține, insalubre, cu norme și dotări rămase la nivelul anilor 1970, multe transformate în depozite.

În București majoritatea adăposturilor sunt private (blocuri noi); în provincie cele listate ca publice sunt adesea nefuncționale. Analiza cere hărți publice, acces la metrou în urgență, materiale de prim-ajutor în blocuri noi și subsoluri de școli/grădinițe menținute utilizabile ca refugii anti-drone.

Frecvența incidentelor cu drone a redeschis și discuția despre baze aeriene mai aproape de granițele cu Ucraina și Moldova, până la achiziția de sisteme anti-drone. Fără locuri clare unde să intre cetățeanul în primele minute, alerta rămâne semnal fără destinație.

Imagine: stația de metrou 1 Mai, București (Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0).

Surse consultate: Critici privind pregătirea protecției civile în România în contextul alertelor de drone - Goldring.