România are un proiect de Plan Național de Acțiune împotriva sistemelor fără pilot, ieșit dintr-un workshop de patru zile la Parlament, 13–16 octombrie 2026. Nu e lege. Nu e plan aprobat de guvern. E un draft de lucru, spus de Ambasada SUA la București și relatat de Ziua de Constanța. Au participat oameni din securitate, apărare, informații, transporturi, energie. Co-organizator american: Oficiul pentru Răspuns și Planificare în domeniul Armelor de Distrugere în Masă, din Biroul pentru Controlul Armamentelor și Neproliferare al Departamentului de Stat.

Ambasadorul Darryl Nirenberg a închis atelierul pe 16 octombrie. „România nu are nevoie de nimeni care să-i explice amenințarea reprezentată de drone. Pentru că voi trăiți cu ea.” A vorbit de războiul din Ucraina și de drone care au intrat în spațiul aerian românesc. Riscuri, în lectura lui: aeroporturi, energie, porturi, stadioane, platforme offshore. Răspunsul nu e doar militar. Intră ordine publică, reglementatori, operatori de infrastructură, procurori. „Un minister nu poate face acest lucru de unul singur.”

Cele patru zile au mers pe legislație, proceduri, instruire, achiziții, schimb de informații. Planul ar trebui să spună cine intervine, cum colaborează instituțiile, ce face fiecare. Nirenberg a cerut termene, nume lângă acțiuni, exerciții și coordonare cu vecinii. Digi24 citează ambasada: detectare, urmărire, contracarare a sistemelor aeriene, de suprafață și subacvatice. Legătura pusă de diplomat e cu Flancul Estic NATO, nu un tratat nou.

Senatorul Silviu-Iulian Coșa, președintele Comisiei de apărare din Senat, a spus că dronele au schimbat mediul de securitate pe flanc și că România are nevoie de o abordare națională coerentă. Comisia, zice el, e gata să lucreze pe recomandări, inclusiv pe modificări de lege, dacă vor veni. Asta e intenție parlamentară, nu un proiect de lege depus.

CaleaEuropeană îl are pe Nirenberg cu Parteneriatul Strategic: „Suntem alături de România, așa cum România a fost alături de noi.” Legea din 2025 a Parlamentului, în vorbirea lui, a făcut posibil un astfel de răspuns. Punerea în aplicare, a zis, începe când ieși din sală. Proiectul rămâne proiect până îl asumă instituțiile și, dacă e cazul, Parlamentul.

Constanța are miză directă — port, Kogălniceanu, Cernavodă — dar planul e național, nu un scut local. Cine detectează, cine trage, cine anchetează: ăsta e golul pe care draftul vrea să-l umple.

Imagine: Alessio Damato, Palatul Parlamentului, București, august 2006, CC BY-SA 3.0, Wikimedia Commons. Fațada palatului, nu sala atelierului C-UAS.

Surse consultate: România pregătește un Plan Național de Acțiune împotriva dronelor — Ziua de Constanța; SUA și România au organizat un workshop privind combaterea dronelor aeriene — Digi24.