Pe 2 decembrie 1954, la Washington, John Foster Dulles și George K. C. Yeh au semnat Tratatul de apărare mutuală dintre Statele Unite ale Americii și Republica China. Texte autentice: engleză și chineză, în dublu exemplar. Nu este Tratatul de securitate dintre Statele Unite și Japonia.

Preambulul reafirmă Carta Organizației Națiunilor Unite, amintește lupta comună din ultimul război împotriva agresiunii imperialiste și anunță determinarea de a se apăra împotriva unui atac armat extern, astfel încât niciun agresor potențial să nu creadă că vreuna dintre Părți stă singură în zona Pacificului de Vest. Articolul I: Părțile se angajează să soluționeze disputele prin mijloace pașnice și să se abțină de la amenințarea cu forța sau de la folosirea forței, în contradicție cu scopurile ONU.

Articolul II: Părțile, separat și împreună, prin efort propriu și ajutor mutual, mențin și dezvoltă capacitatea individuală și colectivă de a rezista atacului armat și activităților subversive comuniste îndreptate din afară împotriva integrității teritoriale și a stabilității politice. Articolul III: întărirea instituțiilor libere și cooperare pentru progres economic și bunăstare socială. Articolul IV: consultări, din când în când, prin miniștrii de Externe sau adjuncții lor, privind aplicarea tratatului.

Articolul V: fiecare Parte recunoaște că un atac armat în zona Pacificului de Vest, îndreptat împotriva teritoriilor oricăreia dintre ele, ar fi periculos pentru propria pace și siguranță și declară că va acționa pentru a face față pericolului comun, potrivit proceselor sale constituționale. Atacul și măsurile luate se raportează imediat Consiliului de Securitate; măsurile încetează când Consiliul a luat cele necesare pentru restabilirea păcii. Articolul VI: pentru articolele II și V, „teritorii” înseamnă, pentru Republica China, Taiwan și Pescadores, iar pentru Statele Unite, teritoriile insulare din Pacificul de Vest aflate sub jurisdicția sa; articolele II și V se pot aplica și altor teritorii stabilite prin acord mutual.

Articolul VII: Guvernul Republicii China acordă, iar Guvernul Statelor Unite acceptă, dreptul de a disloca forțe terestre, aeriene și navale americane în Taiwan și Pescadores și în jurul lor, după cum este necesar pentru apărarea lor, prin acord mutual. Articolul VIII: tratatul nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor din Carta ONU și nici responsabilității ONU pentru menținerea păcii.

Articolul IX: ratificare potrivit proceselor constituționale ale fiecărei Părți; tratatul intră în vigoare la schimbul instrumentelor la Taipei, deci la 3 martie 1955. Articolul X: durată nedeterminată; oricare Parte îl poate denunța, cu efect după un an de la notificare. Nu este Taiwan Relations Act din 1979.

Imagine: Harry S. Truman Building, Departamentul de Stat, Washington; U.S. Department of State, 24 aprilie 2024; domeniu public, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Mutual Defense Treaty between the United States and the Republic of China. Textul tratatului: Tratatul de apărare mutuală dintre Statele Unite și Republica China, Washington, 2 decembrie 1954.