La Bruxelles, Statele membre ale Comunităților Europene și regatul Danemarcei, Irlanda, regatul Norvegiei și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord încheie la 22 ianuarie 1972 Tratatul privind aderarea Danemarcei, Irlandei, Norvegiei și Regatului Unit la Comunitatea Economică Europeană și la Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Pentru Belgia semnează Gaston Eyskens, Pierre Harmel și J. van der Meulen; pentru Danemarca, Jens Otto Krag, Ivar Nørgaard și Jens Christensen; pentru Republica Federală Germania, Walter Scheel și H.-G. Sachs; pentru Franța, Maurice Schumann și J.-M. Boegner; pentru Irlanda, Jack Lynch și Patrick Hillery; pentru Italia, Emilio Colombo, Aldo Moro și G. Bombassei Frascani de Vettor; pentru Luxemburg, Gaston Thorn și J. Dondelinger; pentru Țările de Jos, W. K. N. Schmelzer, T. E. Westerterp și E. M. J. A. Sassen; pentru Norvegia, Trygve Bratteli, Andreas Cappelen și S. Chr. Sommerfelt; pentru Regatul Unit, Edward Heath, Alec Douglas-Home și Geoffrey Rippon. Actul este făcut la Bruxelles, într-un singur original în daneză, olandeză, engleză, franceză, germană, irlandeză, italiană și norvegiană, toate textele egal autentice.

Articolul I al tratatului prevede că Danemarca, Irlanda, Norvegia și Regatul Unit devin membri ai Comunității Economice Europene și ai Comunității Europene a Energiei Atomice și părți la tratatele de instituire, astfel cum au fost modificate sau completate. Condițiile de admitere și adaptările necesare la aceste tratate sunt cuprinse în Actul anexat, care face parte integrantă din tratat. Dispozițiile privind drepturile și obligațiile statelor membre și puterile instituțiilor, astfel cum apar în tratatele menționate, se aplică și acestui tratat.

Articolul II cere ratificarea de către Înaltele Părți Contractante potrivit cerințelor constituționale ale fiecăreia. Instrumentele de ratificare se depun la guvernul Republicii Italiene, în termenul fixat în tratat. Tratatul intră în vigoare la data prevăzută în text, dacă toate instrumentele de ratificare au fost depuse la timp și dacă instrumentele de aderare la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului sunt depuse la aceeași dată. Dacă nu toate statele din articolul I depun instrumentele la timp, tratatul intră în vigoare pentru cele care le-au depus; Consiliul Comunităților, în unanimitate, decide imediat adaptările devenite indispensabile și poate declara caduce sau adapta dispozițiile Actului care se referă expres la un stat care nu a depus instrumentele.

Articolul III lasă tratatul, într-un singur exemplar original în cele opt limbi, depus în arhivele guvernului italian, care transmite câte o copie certificată fiecărui guvern semnatar. Plenipotențiarii își apun semnăturile sub tratat. Actul privind condițiile de aderare și adaptările la tratate definește tratatele originare (inclusiv cel privind Cărbunele și Oțelul), statele membre originare și noile state membre. De la data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele instituțiilor leagă noile state membre și se aplică în ele în condițiile din acele tratate și din Act.

Articolul III din Act prevede că noile state membre aderă la deciziile și acordurile adoptate de reprezentanții guvernelor în Consiliu și se angajează să adere, de la data aderării, la celelalte acorduri ale statelor originare privitoare la funcționarea Comunităților. Ele se angajează să adere la convențiile prevăzute de tratatul CEE și la protocoalele privind interpretarea lor de către Curtea de Justiție, prin negocieri cu statele originare. Noile state se află în aceeași situație ca cele originare față de declarațiile, rezoluțiile și pozițiile Consiliului sau ale statelor membre; respectă principiile care decurg din ele și iau măsurile necesare.

Actul anexează liste de produse, protocoale și aranjamente tranzitorii pe domenii, inclusiv pe pescuit, agricultură, uniune vamală și instituții. Protocoalele speciale reglementează, între altele, tratamentul vamal al Insulelor Feroe, drepturile locuitorilor din Insulele Channel și din Insula Man, aranjamente pentru Groenlanda, posibilitatea ca Norvegia să ratifice în anumite condiții, și un aranjament tranzitoriu privind importurile de unt și brânză din Noua Zeelandă către Regatul Unit. Schimburi de scrisori și un Act final, cu declarații anexate, completează pachetul semnat în aceeași zi.

Plenipotențiarii iau act și de Decizia Consiliului Comunităților privind aderarea acelorași state, adoptată tot la Bruxelles. Textul tratatului de aderare nu este Tratatul de la Roma din 1957 și nu este instrumentul ulterior de aderare a altor state. Depozitarul rămâne guvernul italian.

Imagine: pagini de semnare ale tratatului de aderare la Comunitățile Europene, Bruxelles, 22 ianuarie 1972; Serviciul audiovizual al Comisiei Europene, CC BY 4.0, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Treaty of Accession 1972. Textul tratatului: Treaty concerning the accession of Denmark, Ireland, Norway and the United Kingdom, UNTS vol. 1375, No. 23108.