La 5 octombrie 1465, la Conflans-l'Archevêque, pe Sena, lângă podul de la Charenton, Ludovic al XI-lea a dat patentele păcii cu Carol, conte de Charolais, fiul lui Filip cel Bun. Nu e pacea de la Saint-Maur din 29 octombrie, cu ceilalți principi ai Ligii Binelui public, nici înțelegerea de la Caen din decembrie cu Francisc al II-lea al Bretaniei, nici Péronne din 1468.

Patentele, datate Paris, înregistrate la Parlament pe 12 octombrie din porunca regelui, lasă contelui orașele de pe Somme, comitatele Ponthieu, Boulogne și Guînes, Péronne, Montdidier și Roye, plus prevotatele Vimeu, Beauvoisis și Foulloy. Amiens, Abbeville, Saint-Quentin și celelalte le răscumpărase regele, cu trei ani înainte, cu patru sute de mii de scuzi, de la Filip, pe temeiul păcii de la Arras din 1435, care le dăduse ducelui și moștenitorilor săi de parte bărbătească, cu drept de răscumpărare. Charolais spunea că, în viața lui, regele nu trebuia să le ia.

Montlhéry, pe 16 iulie, rămăsese nedecis: regele a reluat drumul Parisului, contele a rămas stăpân pe câmp. Liga s-a așezat de la podul Charenton până la casa de la Conflans, de-a lungul apei. Tratatul de la Arras nu se redeschide aici; se întoarce numai gajul picard. Berry, singurul frate al regelui, își ia Normandia ca apanaj și lasă Berry Coroanei; omagiul pentru ducat și pentru pământurile picarde s-a citit mai târziu, la Vincennes. Saint-Pol a jurat spada de conetabil la Palais, pe 12 octombrie.

Olivier de La Marche notează aceleași locuri de pe Somme — Amiens, Saint-Quentin, Abbeville, Le Crotoy și tot Ponthieu — și comisia de treizeci și șase de oameni aleși ca să îndrepte „scăderile binelui public”. Regele n-a ținut, zice el, nimic din toate astea. La Marche îl urmează pe conte la Liège, apoi înapoi la Abbeville, Amiens și Saint-Quentin, ca să pună din nou în ascultare pământurile gajate.

Nu e războiul din 1472, nu e pacea de la Arras din 1482 cu Maximilian. Câteva luni mai târziu, Ludovic a spus Parlamentului de la Paris că actele de la Conflans și Saint-Maur, smulse sub constrângere, sunt nule. Rouen a trecut întâi în mâna lui Jean de Bourbon, pentru Berry; ducatul s-a întors apoi la Coroană, iar contele a rămas cu Somme până la rundele următoare.

Portretul contelui de Charolais, partea burgundă a păcii de la Conflans, nu o sală de semnare. Atelier Rogier van der Weyden. Imagine: Wikimedia Commons, domeniu public.

Pentru context: Treaty of Conflans. Textul și patentele, la Mémoires de Philippe de Commynes, éd. Mandrot.