La 9 ianuarie 1792, la Iași, în Moldova, se semnează Tratatul de pace veșnică și prietenie dintre Imperiul Rus și Poarta Otomană. Pe stil vechi: 29 decembrie 1791. Autoriză: contele Aleksandr Andreevici Bezborodko, pentru Ecaterina a II-a, după moartea lui Grigori Potemkin; marele vizir Iusuf Pașa, pentru sultanul Selim al III-lea. Semnează plenipotențiarii: Aleksandr Samoilov, José de Ribas, Serghei Lașkariov; Reis Efendi Abdullah Biri, Ibrahim Ismet Bei și Muhammed Durri Efendi. Două limbi: rusă și turcă otomană. Se încheie războiul din 1787. Ismailul, luat de Suvorov pe 22 decembrie 1790, a grăbit masa.

Articolul 1: pace veșnică pe uscat și pe ape, amnistie reciprocă, eliberarea deținuților de pe galere și din temnițe, întoarcerea exilaților, restituirea cinstei și averii. Nici o ostilitate tainică sau fățișă. Articolul 2 confirmă, articol cu articol, Tratatul de la Kuciuk-Kainargi din 10 iulie 1774, convenția tălmăcitoare din 1779, tratatul de comerț din 10 iunie 1783 și actul din 28 decembrie 1783 prin care Crimeea și Tamanul sunt ale Rusiei, iar Kubanul e graniță în Caucaz. Ce e schimbat aici sau în actele de după, cade.

Articolul 3 trece Rusiei Oceacovul și Yedisanul, ținutul dintre Nistru și Bugul de Sud. Nistrul devine frontiera ruso-otomană în Europa. Kubanul, în Asia, rămâne neschimbat. Ismailul, la gurile Dunării, și Anapa, pe țărmul caucazian, se dau înapoi Porții. Moldova și Țara Românească revin suzeranității otomane. Pentru întâia oară, Rusia e vecină directă cu Principatul Moldovei.

Articolul 4: domnii Moldovei și ai Țării Românești sunt numiți pe șapte ani, cu încuviințarea Rusiei. Articolul 6: Poarta se leagă să țină în frâu popoarele de pe malul stâng al Kubanului, ca să nu năvălească, să nu jefuiască și să nu ia oameni în robie; dacă în jumătate de an de la plângere nu e despăgubire, trece ea, din visterie, în lună. Articolul 7: răspundere pentru jafurile corsarilor musulmani asupra negustorilor ruși, pe linia Păcii de la Sistova.

Prizonierii se eliberează fără răscumpărare, afară de cei trecuți la islam, după articolul 8. Rusia renunță la despăgubiri de război. Poarta recunoaște patronajul rus asupra regatului Kartli-Kaheti, proclamat prin Tratatul de la Gheorghievsk din 1783, și lasă pretențiile asupra Georgiei. Ratificările se schimbă tot la Iași, pe 29 ianuarie 1792 stil vechi.

În ținutul luat, Rusia va întemeia Odessa, în 1794, pe locul Hadji Bey. Oceacovul, asediat de Potemkin și căzut în decembrie 1788, e cheia litoralului. Pentru Iași, masa de pace e un episod de ocupație: armata rusă e în oraș, diplomația vorbește peste capul domnului.

Frontiera pe Nistru ține până la 1812, când, după un alt război, Tratatul de la București trece Rusiei și malul drept, Basarabia. Tratatul de la Iași e capătul unui război și începutul vecinătății.

Imagine: G. Adamscheck / Joseph Eder, asediul Oceacovului, gravură, 1789, domeniu public, Wien Museum / Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Treaty of Jassy. Textul tratatului: Tratatul de pace de la Iași, 29 decembrie 1791 / 9 ianuarie 1792 (text rusesc).