La 24 iulie 1923, în Palais de Rumine din Lausanne, s-a semnat Tratatul de pace cu Turcia. Actul a înlocuit Tratatul de la Sèvres din 1920, semnat de Imperiul Otoman, dar respins de mișcarea națională de la Ankara. Conferința pornise pe 20 noiembrie 1922 și ținuse opt luni, cu întreruperi.

Părțile au fost Imperiul Britanic, Franța, Italia, Japonia, Grecia, România și Statul sârbo-croato-sloven, de o parte, și Turcia, de cealaltă. Textul original e în engleză și franceză. Pentru Ankara a negociat İsmet İnönü; pentru aliați, lordul Curzon; pentru Grecia, Eleftherios Venizelos. Armistițiul de la Mudanya, din octombrie 1922, oprise lupta după înfrângerea Greciei în Anatolia.

Tratatul are 143 de articole. Articolul 28 desființează capitulațiile, regimul de privilegii străine din Imperiu. Convenția strâmtorilor a reglementat Bosforul și Dardanelele; avea să fie revizuită la Montreux în 1936. Independența și suveranitatea Republicii Turcia, proclamată în octombrie, au fost recunoscute pe aceste frontiere.

Turcia a renunțat la Cipru, la Dodecanez, la Siria, Irak, Egipt și Sudan. Soarta Mosulului a fost lăsată Ligii Națiunilor. În Egee, suveranitatea turcă s-a oprit, de regulă, la trei mile de țărm; Imbros și Tenedos au rămas Turciei, cu o organizație administrativă specială revocată în 1926. Grecia a cedat Karaağaç în locul reparațiilor de război.

Convenția din 30 ianuarie 1923, parte a așezării de la Lausanne, a prevăzut schimbul obligatoriu de populații între Grecia și Turcia. Au fost exceptați grecii ortodocși din Constantinopol, Imbros și Tenedos și musulmanii din Tracia de Vest. O declarație de amnistie a acoperit fapte din 1914–1922.

Turcia a ratificat pe 23 august 1923; ceilalți semnatari, până la 16 iulie 1924. Tratatul a intrat în vigoare pe 6 august 1924. Arhiva documentelor Primului Război Mondial de la Brigham Young University păstrează textul din volumul Carnegie Endowment, The Treaties of Peace 1919–1923.

Sèvres împărțise Anatolia; Lausanne a anulat acea hartă. Nu a existat stat armean sau kurd în text. România, parte contractantă, a primit confirmarea asupra insulei Adakale din Dunăre, uitată la Berlin în 1878 și acoperită de apele Porților de Fier în 1970.

Imagine: Louis Rivier, aula Palais de Rumine, Lausanne, CC BY-SA 3.0, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Treaty of Lausanne. Textul tratatului: Treaty of Peace with Turkey Signed at Lausanne, July 24, 1923.