La Lisabona, plenipotențiarii reginei Isabel a II-a a Spaniilor și ai regelui Luís I al Portugaliei și Algarvelor semnează Tratatul de frontieră de la gura Minho până la vărsarea Caya în Guadiana. Data instrumentului este 29 septembrie 1864. Nu este Tratatul de la Lisabona din 13 februarie 1668 și nu este Tratatul de la Lisabona al Uniunii Europene din 2007.

Pentru Spania semnează marchizul de la Ribera, Juan Jiménez de Sandoval, și Facundo Goñi. Pentru Portugalia, ducele de Loulé, Nuno José Severo de Mendoça Rolim de Moura Barreto, președinte al Consiliului și ministru de externe, și Jacinto da Silva Mengo. Textele autentice sunt spaniola și portugheza, în dublu exemplar.

Articolul 1: linia începe la gura Minho, între Pontevedra și Viana do Castelo, pe mijlocul firului principal. Insulele Canosa, Cancela, Insula Grande și Filla Boa rămân Spaniei; Canguedo și Rana Gallega, Portugaliei. Articolul 23: frontiera urmărită de acest tratat se oprește la confluența Caya cu Guadiana, între Badajoz și Portalegre.

Olivenza și cursul de jos al Guadiana nu sunt delimitate aici. Convenția de limite din 1926 le va relua de la aceeași confluență spre sud. Acest act nu le închide.

Articolul 7: Portugalia renunță în favoarea Spaniei la drepturile asupra Coto Mixto (Couto Misto) și a satelor care cad, după linie, în teritoriul spaniol. Articolul 27: satele Soutelinho, Cambedo și Lamadarcos trec la Portugalia; Santa Maria de Rubiás, Santiago și Meaus, la Spania. Locuitorii își pot păstra naționalitatea, cu declarație în un an de la punerea în vigoare.

Articolul 31: ratificările se schimbă la Lisabona. Intrarea în vigoare este 19 mai 1866. Articolul 30: convențiile și sentințele arbitrale de pe acest sector, dacă se bat cu tratatul, cad de la acea zi.

Nu este Actul final din 4 noiembrie 1866, care aprobă anexele — râuri de frontieră, lucrări pe maluri — și intră în vigoare la 20 noiembrie 1866. Nu este Tratatul de la Badajoz din 1801.

Articolul 24: bornele și descrierea geometrică, de comisari, se atașează tratatului cu aceeași putere. În august, în fiecare an, delegații municipali cercetează linia. Insula Canosa rămâne, pentru iarbă, în folosință comună a satelor de pe ambele maluri.

Imagine: hartă corografică a limitei de frontieră Portugalia–Spania după tratatul din 1864; Comisia Internațională de Limite, 1928; CC BY 4.0, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Treaty of Lisbon (1864). Textul tratatului: UNTS 1288 II-906, Tratatul de frontieră, Lisabona, 29 septembrie 1864.