François, duce de Anjou, a murit pe 10 iunie 1584, fără copii. Henric al III-lea nu avea urmaș. Moștenitorul după legea salică era vărul îndepărtat Henric de Navara, capul partidului reformat. În primăvara lui 1585 Liga catolică a luat orașe în nord. Tratatul de la Joinville, ultima zi a lui 1584, legase deja Guise, Bourbon, Mayenne, Aumale și Elbeuf de Spania, împotriva casei de Bourbon. Nu e acel tratat.

Catherine de Médicis a negociat luni la Épernay. A ajuns la Nemours pe 1 iulie. Articolele — 37, «paix avec messieurs de Guise» — s-au semnat duminică 7 iulie 1585, la Nemours. Regina mamă, pentru rege. De față: cardinalii de Bourbon și de Guise, ducele de Mayenne, alți ligueuri; ducele de Lorena. Condiția: ratificare imediată de către rege. Medicul Miron a dus hârtia cu semnăturile originale lui Henric al III-lea. Regele a semnat la Saint-Maur-des-Fossés pe 13 iulie, cu Guise, cei doi cardinali și Mayenne. Nu e un al doilea tratat; e aceeași pace.

Toate edictele de toleranță anterioare cad. Cultul reformat, public sau privat, e interzis. Hugenoții ies din dregătorii. Pastorii părăsesc regatul fără întârziere, sub pedeapsa morții. Supușii se convertesc sau își vând bunurile și ies din Franța. Prinții de sânge protestanți, Navara și Condé, sunt scoși din succesiune. Henric al III-lea i-a spus cardinalului de Bourbon că înțelegerea aduce haos și ruină. A semnat ca să se pună el în fruntea Ligii.

Guise a primit comandamentul trupelor regale, dreptul de a numi în grade și de a face «monstres», adică levée. Ca zălog, Châlons. Nord-estul trecea sub casă. Mercœur: Nantes, Saint-Malo, Dinan. Mayenne cerea Dijon și Chalon-sur-Saône; cardinalul de Guise, Reims cu garnizoană; Aumale, orașe în Picardie. Regele urma să plătească elvețienii și mercenarii ligii, pe măsură ce se licențiau. Subvenții promise casei de Guise.

Pe 18 iulie regele a ținut lit de justice la Parlementul din Paris, ca să forțeze înregistrarea. Pe 19 iulie Liga și-a publicat varianta edictului. Étienne Pasquier: «ceste paix est le renouvellement d'une vieille guerre». Declarațiile din 7 octombrie 1585 și 26 aprilie 1586 au întărit confiscările. Sixtus al V-lea a excomunicat în septembrie pe Navara și pe Condé. Manifestul de protest al Béarnaisului e din 9 august.

A opta război de religie — Războiul celor Trei Henrici — a durat până la edictul de la Nantes, 1598. Guise a fost ucis din ordinul regelui în 1588; Henric al III-lea, de un călugăr ligueur în 1589. Nu e edictul de la Beaulieu din 1576 și nu e Nantes. Coperta e castelul de la Nemours, pe Loing, locul articolelor din iulie.

Surse: Treaty of Nemours; Lettres de Catherine de Médicis, t. VIII (1582–1585).