Tratatul privind zona africană liberă de arme nucleare, cunoscut ca Tratatul de la Pelindaba, a fost deschis spre semnare la Cairo, pe 11 aprilie 1996. Textul fusese adoptat de Organizația Unității Africane la Pelindaba, lângă Pretoria, pe 2 iunie 1995. Depozitar: secretarul general al OUA, azi Uniunea Africană. Texte autentice: arabă, engleză, franceză și portugheză. Intrare în vigoare la 15 iulie 2009, la depunerea celui de-al 28-lea instrument de ratificare. Rezervele nu sunt permise. Durată nelimitată.

Zona acoperă continentul african, statele insulare membre ale OUA și insulele recunoscute de organizație ca parte a Africii, cu teritoriul înțeles ca uscat, ape interioare, marea teritorială, spațiul aerian și subsolul. Părțile se angajează să nu cerceteze, să nu fabrice, să nu dețină, să nu încerce și să nu disloce dispozitive explozive nucleare în zonă, să nu arunce deșeuri radioactive acolo și să nu atace instalații nucleare din zonă. Activitățile nucleare pașnice rămân permise sub salvagărzi complete ale Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Nu transcriem proceduri de demontare sau de protecție fizică ca manual.

Se înființează Comisia Africană pentru Energie Nucleară (AFCONE), cu sediul ulterior în Africa de Sud, ca mecanism de conformare și de cooperare regională pentru folosirea pașnică. Trei protocoale sunt deschise statelor cu arme nucleare și, pentru Protocolul III, statelor cu teritorii dependente în zonă: angajamente de a nu folosi sau amenința cu folosirea, de a nu încerca în zonă și de a respecta anumite dispoziții asupra teritoriilor dependente. Statele Unite au semnat protocoalele I și II, fără ratificare la data deschiderii; Franța, Regatul Unit, Rusia și China au ratificat. Statutul insulei Diego Garcia rămâne contestat între depozitar și puterile care o administrează.

Tratatul nu e Tlatelolco, nu e Rarotonga și nu e Tratatul de neproliferare din 1968, deși cere acorduri de salvagardă de tipul celor legate de acesta din urmă. Prima declarație politică a OUA pentru o Africă denuclearizată datează de la summitul de la Cairo din iulie 1964. Egiptul a semnat la deschidere, fără a ratifica; Africa de Sud, care își desființase programul de arme nucleare la începutul anilor 1990, a ratificat la 27 martie 1998.

Sursa din registru, rezoluția Adunării Generale A/RES/60/49, e un apel ulterior la ratificare, nu instrumentul. Textul oficial e cel depus la Uniunea Africană. Coperta: Ministerul egiptean al Afacerilor Externe din Cairo, orașul deschiderii spre semnare; nu pretindem sala ceremoniei. Wikimedia Commons, licență liberă.

Surse consultate: African Nuclear-Weapon-Free Zone Treaty; African Nuclear-Weapon-Free Zone Treaty (Pelindaba Treaty).