Puterile Aliate și Imperiul Otoman au semnat la Manufacture nationale de Sèvres, la 10 august 1920, Tratatul de pace cu Turcia: 433 de articole, Cmd. 964, limba principală franceză. Semnatari otomani: Hâdî Pașa, Rıza Tevfik Bölükbași, Reșat Halis. Damat Ferid Pașa, mare vizir, a condus negocierile, dar nu semnează. Pentru aliații principali: George Dixon Grahame (Imperiul Britanic), Alexandre Millerand (Franța), contele Lelio Longare (Italia). Statele Unite nu sunt parte. Marea Adunare Națională de la Ankara, condusă de Mustafa Kemal, a deposedat semnatarii de cetățenie. Condiția de intrare în vigoare: ratificare otomană și a celor patru puteri principale. N-a venit.

Articolul 36: capitala rămâne la Constantinopol, cu rezerva aliaților dacă Turcia nu respectă tratatul. Articolul 37: Strâmtorile (Dardanele, Marmara, Bosfor) deschise, în pace și în război, navelor și aeronavelor, fără distincție de pavilion; fără blocadă, fără acte de ostilitate decât prin decizia Consiliului Ligii Națiunilor. Comisia Strâmtorilor controlează. Tracia de Răsărit, până la linia Çatalca, plus Imbros și Tenedos, către Grecia.

Articolele 65–83, Smyrna: suveranitate turcă, steag otoman pe un fort; administrare greacă; parlament local; după cinci ani, majoritatea poate cere Consiliului Ligii încorporarea în Grecia, cu plebiscit posibil; atunci Turcia renunță. Articolele 88–89: Armenia recunoscută stat liber și independent; frontiera în vilayetele Erzurum, Trebizond, Van și Bitlis, plus acces la mare, la arbitrajul președintelui Statelor Unite. Articolele 62–64: autonomie locală pentru zonele predominant kurde la est de Eufrat; în termen de un an, majoritatea poate cere independența Consiliului Ligii; aderare voluntară a kurzilor din vilayetul Mosul.

Articolul 152 și 155: forța armată, jandarmerie și elemente speciale, cel mult 50.000 de oameni; garda sultanului, articolul 154, încă 700. Fără aviație. Articolul 230: predarea persoanelor responsabile de masacrele din război, pe teritoriul otoman de la 1 august 1914. Finanțe sub comisie aliată; capitulațiile, restabilite. În aceeași zi, acord tripartit britanic–francez–italian asupra concesiunilor, instrument separat.

Nu e Mudros 1918, nu e San Remo (aprilie, mandatele), nu e Ankara 1921 și nu e Lausanne, 24 iulie 1923, care înlocuiește Sèvres. Criza Chanak, 1922; armistițiul de la Mudanya. Coperta e delegația otomană sosită la Sèvres pentru semnare.

Surse: Treaty of Sèvres; Treaty of Sèvres (Wikisource; Cmd. 964).