Pe 8 august 1831, la Wapaghkonnetta, în comitatul Allen din Ohio, comisarul special James B. Gardiner și agentul indian John McElvain semnează cu șefii, capii și războinicii shawnee de la Wapakoneta și Hog Creek articolele de înțelegere. Printre semnatari: Lauloway (John Perry), Nolesimo (Henry Clay), Lawathtucker (John Wolf) și P. H. Thawtaw (Peter Cornstock). Joseph Parks, interpret al Statelor Unite, certifică că textul a fost tălmăcit pe deplin.

Preambulul invocă legea din 28 mai 1830 și spune că banda de la Wapakoneta și Hog Creek, circa patru sute de suflete, și-a exprimat consimțământul de a se muta la vest de Mississippi. Tratatul leagă după ratificarea de către Președinte, cu sfatul și consimțământul Senatului. Proclamarea este din 6 aprilie 1832.

Articolul I: shawnee cedează pământurile din patentul din 20 aprilie 1821, ieșite din tratatul de la poalele Rapidurilor Miami, 29 septembrie 1817 — zece mile pătrate cu centrul la casa de sfat de la Wapakoneta și douăzeci și cinci de mile pătrate la Hog Creek — plus 12.800 de acri de lângă rezerva, din tratatul de la St. Mary’s, 17 septembrie 1818. În total, o sută patruzeci și cinci de secțiuni, tot ce dețin în Ohio.

Articolul II: Statele Unite mută banda la vest de Mississippi și acordă, prin patent, o sută de mii de acri, de localizat de Președinte în grantul de cincizeci de mile pătrate făcut shawnee din Missouri la Saint Louis, 7 noiembrie 1825. Dacă pământul bun nu ajunge, lotul se așază pe terenuri învecinate sau nealocate, destinate indienilor care emigrează.

Articolul III: cheltuielile mutării și provizii suficiente pentru un an după sosire. Articolul IV: din primele vânzări, un gatere și o moară de făină cu două perechi de pietre și sită, plus fierărie, numai pentru folosința lor. Articolul V: treisprezece mii de dolari în locul îmbunătățirilor, de împărțit de șefi în consiliu general.

Articolul VII: vânzare publică a pământurilor cedate; după 70 de cenți pe acru, costul morilor, al fierăriei și al avansului, soldul formează un fond pe care Statele Unite plătesc șefilor cinci la sută pe an. Articolul X: pământul de la vest nu se vinde decât Statelor Unite; nu va fi în hotarele vreunui stat sau teritoriu și nu va sta sub legile acestora.

Articolul XIII, la cererea șefilor, acordă lui Joseph Parks, shawnee de un sfert, o secțiune de 640 de acri, cu îmbunătățirile de la orașul vechi de lângă Wapakoneta, și rezervă prețul unei secțiuni medii pentru shawnee de pe Huron, în Michigan, dacă vor urma banda. Articolul XII adaugă douăzeci și cinci de puști.

Distingem de tratatul de la Lewistown din 20 iulie 1831, cu seneca și shawnee amestecați, de tratatul de la poalele Rapidurilor din 1817 și de convenția de la Saint Louis din 1825. Nu este legea de mutare din 28 mai 1830, pe care preambulul o invocă.

Imagine: coperta dosarului NARA al tratatului cu shawnee, încheiat 8 august 1831, ratificat 6 aprilie 1832; domeniu public, National Archives / DPLA / Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Treaty of Wapakoneta. Textul tratatului: Treaty with the Shawnee, Wapaghkonnetta, 8 august 1831.