La 21 decembrie 1923, la palatul Singha Durbar din Kathmandu, se semnează Tratatul dintre Regatul Unit și Nepal, împreună cu o notă privind importul de arme. Pentru Londra: locotenent-colonelul W. F. T. O'Connor, C.I.E., C.V.O., trimis britanic la curtea Nepalului. Pentru Nepal: generalul maharaja Sir Chandra Shumshere Jung Bahadur Rana, prim-ministru și mareșal. Două limbi: nepaleză și engleză. Data nepaleză: 6 Paush, samvat 1980. Sigiliile, în sala palatului.

Preambulul amintește pacea de la Tratatul de la Segowlie din 2 decembrie 1815, capătul războiului anglo-nepalez. Articolele 6–8 din acel act limitau serviciul de europeni și americani fără consimțământ britanic, trimiteau diferendele cu Sikkim la arbitrajul Companiei și așezau miniștri acreditați la cele două curți. Chandra Shumshere vrea recunoașterea suveranității depline. În 1921, când Prințul de Wales, viitorul Eduard al VIII-lea, vine la Kathmandu, ridică chestiunea. Negocierile țin peste un an, la Kathmandu, în Nepal și la Londra.

Articolul 1: pace și prietenie perpetue; cele două guverne își recunosc și respectă reciproc independența, internă și externă. Articolul 2: toate tratatele, acordurile și angajamentele de la Segowlie încoace sunt confirmate, în măsura în care prezentul tratat nu le modifică. Nu le anulează.

Articolul 3: părțile se înștiințează dacă apare o frecare gravă cu un stat vecin a cărui frontieră se atinge de a lor, și își oferă bunele oficii. Articolul 4: fiecare ia măsurile pe care le socotește practice ca teritoriul său să nu fie folosit împotriva securității celuilalt.

Articolul 5: Nepalul poate importa din India britanică sau prin ea arme, muniții, mașini, material de război și provizii, cât timp Londra e mulțumită că intențiile sunt prietenești și că nu există un pericol imediat pentru India. Nepalul se angajează să nu exporte aceste bunuri peste frontieră, nici guvernul, nici particularii. Dacă intră în vigoare o convenție de trafic de arme la care Marea Britanie e parte, Nepalul trebuie să adere întâi și să importe după regulile ei. În nota anexă, Chandra Shumshere promite liste detaliate către trimis, înainte de debarcarea în porturile indiene, ca autoritățile vamale să aplice articolul 6.

Articolul 6: nicio taxă vamală în porturile indiene britanice pe mărfurile guvernului nepalez, cu certificat că sunt ale statului, pentru serviciu public, nu pentru monopol sau comerț de stat. Pentru mărfurile comerciale trimise direct la Kathmandu, rambursarea taxei plătite, cu sigiliile vamale intacte; reambalarea e permisă sub supraveghere. Articolul 7: ratificările se schimbă la Kathmandu, de îndată ce e practicabil.

Schimbul e pe 8 aprilie 1925, tot la Kathmandu. Textul e publicat în Seria tratatelor britanică nr. 31 (1925), Cmd. 2453, și e înregistrat în 1925 la Liga Națiunilor. Rezidentul britanic din Nepal poartă de atunci titlul de trimis. Tratatul rămâne până la 31 iulie 1950, când Tratatul de pace și prietenie dintre India și Nepal îl înlocuiește.

Imagine: Gaurav Dhwaj Khadka, Singha Durbar, Kathmandu, 15 aprilie 2021, CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Nepal–Britain Treaty of 1923. Textul tratatului: Treaty between the United Kingdom and Nepal, Treaty Series No. 31 (1925).