Pe 17 noiembrie 1905, la sala Jungmyeongjeon din palatul Gyeongungung (Deoksu) din Hanseong, Hayashi Gonsuke, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Japoniei, și Pak Che-soon, ministrul Afacerilor Externe al Imperiului Coreean, au semnat convenția dintre cele două imperii, în japoneză și coreeană. Împăratul Gojong nu figurează printre semnatari. Nu este protocolul din 23 februarie 1904, nu este acordul din 22 august 1904 și nu este tratatul de anexare din 22 august 1910. Preambulul: stipulațiile rămân până când se recunoaște că Coreea a atins puterea națională.

Articolul 1: guvernul Japoniei, prin Departamentul Afacerilor Externe de la Tokyo, are de acum controlul și conducerea relațiilor și afacerilor externe ale Coreei; reprezentanții diplomatici și consulari japonezi se ocupă de supușii și interesele Coreei în străinătate. Articolul 2: Japonia se angajează să vegheze la executarea tratatelor existente între Coreea și celelalte puteri; guvernul coreean nu încheie de acum înainte niciun act sau angajament cu caracter internațional decât prin mijlocirea guvernului Japoniei.

Articolul 3: Japonia este reprezentată la curtea împăratului Coreei printr-un rezident general, cu reședința la Seul, însărcinat în primul rând cu afacerile diplomatice; are dreptul de audiență privată și personală la împărat. Guvernul japonez poate instala rezidenți în porturile deschise și în alte locuri din Coreea pe care le socotește necesare. Acești rezidenți, sub conducerea rezidentului general, exercită puterile care aparțineau până atunci consulilor japonezi în Coreea și îndeplinesc îndatoririle necesare pentru punerea în aplicare a convenției.

Articolul 4: stipulațiile tratatelor și acordurilor existente între Japonia și Coreea, dacă nu contravin acestei convenții, rămân în vigoare. Articolul 5: guvernul Japoniei se angajează să mențină bunăstarea și demnitatea Casei Imperiale a Coreei. Drept pentru care, subsemnații, autorizați de guvernele lor, au semnat și au aplicat sigiliile: Hayashi, 17 ale lunii a 11-a din anul 38 Meiji; Pak Che-soon, 17 ale lunii a 11-a din anul 9 Gwangmu. Textul a fost publicat pe 23 noiembrie.

Convenția nu deschide o listă de ratificări și nu prevede un depozitar terț. Nu numește Conferința de la Haga din 1907 și nu transferă administrația internă a Coreei, rezervată acordului din 24 iulie 1907. Rezidentul general, prevăzut la articolul 3, este o funcție diplomatică cu sediul la Seul, nu un guvernator colonial din 1910.

Nu este Alianța anglo-japoneză, nu este înțelegerea Taft-Katsura și nu este Tratatul privind relațiile de bază dintre Japonia și Republica Coreea din 22 iunie 1965, care a confirmat ulterior că tratatele încheiate până la 22 august 1910 sunt deja nule.

Imagine: Sala Jungmyeongjeon, palatul Deoksu, locul semnării; Nicealstn, 5 mai 2022; CC BY-SA 4.0, Wikimedia Commons. Decupată la 16:9.

Sursă consultată: Japan-Korea Treaty of 1905. Textul tratatului: Convenția dintre Japonia și Coreea, Seul, 17 noiembrie 1905.