Românii vor, în vacanță, tocmai ce țara poate oferi din belșug: relaxare, liniște și peisaje. Un studiu AHA Moments / Destinația Anului pe 1.012 respondenți arată însă că industria ospitalității a rupt echilibrul dintre valoare și preț — iar primul reproș, când sunt întrebați ce ar schimba la turismul intern, este raportul dintre cât plătesc și ce primesc.

În 2025, românii au cheltuit peste 10 miliarde de euro în călătoriile din afara țării, potrivit datelor BNR, în timp ce încasările din turismul străin au rămas la 5,4 miliarde de euro. Lipsa unui program consistent de promovare externă agravează dezechilibrul. Eurostat arată și o rată netă de ocupare a hotelurilor pe turismul intern de doar 27% în România, față de 57% în Bulgaria și 51% în Grecia — destinații frecventate de români.

Accesibilitatea rămâne o barieră: 61% dintre românii de 16 ani și peste declară că nu își permit o săptămână de vacanță, față de 27% la nivelul UE. Scăderea veniturilor reale din ultimii doi ani a frânat trendul pozitiv anterior, iar restrângerea voucherelor de vacanță — reguli noi de eligibilitate și cuantum mai mic — a lăsat industria și o parte din public într-un „sevraj” pe termen scurt.

Când descriu vacanța ideală în România, oamenii pornesc de la o stare: natura și aerul curat apar la 30% dintre răspunsuri libere, liniștea la 20%. Pe listă ghidată, relaxarea, liniștea și peisajele ocupă primele locuri, urmate de confort și timpul cu apropiații. Marea și muntele sunt aproape la egalitate; cu vacanța activă, muntele trece în frunte. City break-ul urcă printre cei cu studii superioare.

Standardele „de acasă” s-au ridicat — inclusiv prin boom-ul DIY din pandemie — iar multe pensiuni și restaurante au rămas sub nivelul pe care turiștii îl consideră decent. Repondenții cer igienă, calitatea alimentelor, curățenie și prețuri raportate la salariile din România. Prețul e pe primul loc la „ce ați schimba”, inclusiv la gospodăriile cu venituri peste 9.000 RON, deci nu doar la cei care nu își permit vacanța.

Caroline Fernolend, de la Fundația Mihai Eminescu Trust, amintește că la Viscri prețurile pot crește când cererea e mare, dar turistul acceptă dacă oferta merită; local, s-a construit o economie circulară în care fiecare leu tinde să rămână în comunitate. Sandina Balaban (Destinația Anului) îndeamnă destinațiile să refacă ecuația valoare-preț, cu ambiția unui grad de ocupare mai mare, pe modelul Bulgariei, și să comunice clar ce oferă.

Iulia Cismaru (AHA Moments) notează că dorința e puțin geografică: publicul cere o stare, iar cine o leagă primul de un loc are un avantaj. Alin Ușeriu (Via Transilvanica) propune călătoria la pas prin satul autentic — natură, timp cu cei dragi, popasuri la gazde locale — ca alternativă accesibilă la bugetele umflate din HORECA. Potențialul, spun organizatorii studiului, e dublarea gradului de ocupare dacă industria resetează prețul la valoarea reală.

Sursă: Lecția anului 2026: majoritatea românilor vrea exact ceea ce are România de oferit din punct de vedere turistic, dar industria ospitalității a pierdut echilibrul între valoare și preț — News.ro