Cifrele nu sunt din aceeași oală europeană. Sunt indici naționali. În septembrie, biroul maghiar KSH a măsurat 1,6% inflație anuală, după 1,3% în august. Institutul Național de Statistică de la București a măsurat 6,61%, după 6,17% în august. Ziarul Financiar a pus cele două numere unul lângă altul și a scris: de patru ori mai repede. 6,61 împărțit la 1,6 dă cam atât. Comparația ține dacă rămâi pe IPC național. Dacă treci pe indicele armonizat Eurostat, România e la 6,5%, Ungaria la 2,1%. Tot distanță. Alt metru.

Distanța e și mai vizibilă dacă te uiți înapoi. În 2022–2023, inflația maghiară a fost cea mai înaltă din UE, aproape 26% pe vârful valului. Asta e istorie statistică, nu o victorie de guvern. Prețurile au explodat atunci pe deficit, pe forint slăbit, pe energie importată. Plafoanele pe alimente și carburanți au mutat scumpirea în alte rafturi. Asta e lectura ZF. KSH, azi, arată altceva: alimentele se ieftinesc de luni. Banca centrală a coborât ținta la 2,5%, scrie tot ZF.

La București, vara a tăiat din vârf: de la 10,4% în iunie spre 6,2% în august, pe măsură ce s-au stins plafonul la energie și majorările de TVA și accize. Septembrie a întors curba. INS: servicii +11,12% într-un an, mărfuri nealimentare +7,06%, alimente +3%. Motorina +37,61%, benzina +28,42%, chiriile +39,46%. Fructele proaspete −16,69%. Cafeaua +13,78%. Astea sunt raftul, nu o teorie.

ZF pune și politica maghiară în cadru: guvernul Orbán a rafinat măsurile, iar „executivul condus de Péter Magyar le-a păstrat”. Retailerii cer ridicarea limitelor de marjă. Răspuns clar, scrie ziarul, încă nu e. Noi nu verificăm palatul. Verificăm KSH. Forintul, tot după ZF, s-a apreciat de la începutul anului. Asta e curs, nu inflație.

BNR, pe 8 octombrie, a ținut dobânda-cheie la 6,50%, relatarea ZF. Economia de acasă se așteaptă ca inflația să mai urce până la iarnă, pe carburanți, energie, materii prime. FMI, citat tot de ZF: România 8,2% în 2026, Ungaria 1,9%. Sunt prognoze, nu septembrie. Septembrie e deja numărat: 6,61 contra 1,6, pe indici naționali.

Ungaria a coborât de pe un munte. România n-a urcat pe același. A rămas, în septembrie, cu cea mai mare inflație din UE pe HICP. Asta e locul. Nu o sentință despre cine conduce la Budapesta.

Imagine: Fred Romero, sediul Băncii Naționale a Ungariei, Budapesta, 10 august 2017, CC BY 2.0, Wikimedia Commons. Fotografia arată banca maghiară, nu INS și nu un raft din București.

Surse consultate: Ungaria a coborât inflația de la 26% la 1,6%. În România, prețurile cresc acum de patru ori mai repede — Ziarul Financiar; Rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în luna septembrie — AGERPRES.