La 28 ianuarie 1992, la Singapore, a fost semnat Acordul privind Schema tarifului preferențial efectiv comun (CEPT) pentru Zona de Liber Schimb ASEAN (AFTA). Părțile originare: Brunei Darussalam, Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore și Thailanda. Semnatari, miniștri economici: Abdul Rahman Taib; Arifin M. Siregar; Rafidah Aziz; Peter D. Garrucho Jr.; Lee Hsien Loong, vicepremier și ministru al Comerțului și Industriei; Amaret Sila-on. Un singur original, limba autentică engleză. Articolul 10(4): depozitar secretarul general al Secretariatului ASEAN. Articolul 10(3): produce efecte la semnare. Articolul 10(5): fără rezerve.

Preambulul invocă Declarația de concordanță ASEAN de la Bali, 24 februarie 1976, summitul de la Manila din 13–15 decembrie 1987 și Acordul privind aranjamentele preferențiale de comerț (PTA) de la Manila, 24 februarie 1977. Se aliniază la Acordul-cadru privind intensificarea cooperării economice ASEAN, semnat tot atunci, la același summit, de șefii de guvern — instrument distinct. Obiectiv: zona de liber schimb prin schema CEPT.

Articolul 1: CEPT e tariful efectiv, preferențial între statele membre, pentru mărfurile originare identificate. Origine: cel puțin 40% conținut din orice stat membru (articolul 2(4)). Articolul 2(1): toate statele membre participă. Articolul 3: se aplică produselor manufacturate, bunurilor de capital și agricolului procesat; produsele agricole neprocesate, definite la articolul 1(7), sunt excluse din schemă. Articolul 2(3): excluderi temporare la 8/9 cifre HS și produse sensibile, cu revizuire în anul al optulea.

Articolul 4: programul de reducere începe la 1 ianuarie 1993 — dată de calendar tarifar, nu de intrare în vigoare. De la tarifele existente la 20% în 5–8 ani; apoi de la 20% sau sub, în 7 ani, cu trepte de cel puțin 5 puncte, până la 0–5%. Două sau mai multe state pot accelera. Wikipedia pune „effective” la 1 ianuarie 1993; articolul 10(3) e semnare. Nu e o listă tarifară.

Articolul 5: eliminarea restricțiilor cantitative la beneficierea de concesii; alte bariere netarifare, treptat, în cinci ani. Articolul 6: măsuri de urgență la vătămare gravă, cu notificare. Articolul 7: Consiliu ministerial (câte un nominalizat plus secretarul general), sprijinit de SEOM; Secretariatul monitorizează. Articolul 8: consultări, apoi Consiliu și, la nevoie, miniștrii economici ASEAN. Articolul 9: excepții de securitate, moravuri, viață și sănătate, patrimoniu.

CIL NUS: aderări ulterioare Vietnam 1 ianuarie 1996, Laos și Myanmar 23 iulie 1997, Cambodgia 30 aprilie 1999. Acordul a fost înlocuit de Acordul ASEAN privind comerțul cu mărfuri (ATIGA) din 2009, articolul 91(2) și anexa 11. Protocolul din 15 decembrie 1995 și cel din 31 ianuarie 2003 privind eliminarea taxelor sunt amendamente ulterioare, nu acest text.

Coperta: Istana din Singapore, orașul semnării — nu e sala de semnare. Wikimedia Commons, licență liberă.

Pentru context: ASEAN Free Trade Area. Textul: Agreement on the Common Effective Preferential Tariff Scheme for the ASEAN Free Trade Area.