Duminică, ziar.md a relatat o afacere din raionul Căușeni în care cojile de floarea-soarelui, tratate multă vreme ca deșeu, ajung combustibil pentru încălzire. Textul preia o știre publicată în aceeași dimineață de Moldova 1: în Republica Moldova se adună anual până la 65.000 de tone de astfel de coji, folosite la brichete și peleți, iar volumul ar putea crește în anii următori.

Exemplul este afacerea Svetlanei Nițoreanu, din satul Grigorievca. Compania produce aproximativ 1.000 de tone de brichete pe an și are clienți în raioanele Căușeni, Ștefan Vodă și Anenii Noi și în zona Căinari. Antreprenoarea spune că, la început, cojile erau aruncate sau arse, iar acum cererea a urcat atât de mult încât cojile costă mai mult decât miezul. Comparația de preț este afirmația ei, așa cum a redat-o Moldova 1.

„Producem brichețe pentru încălzire. În sezonul rece al anului, sigur că sunt solicitați bricheții. Încet, am crescut, fiindcă este piață, respectiv oferta noastră am majorat-o în fiecare an”, a spus ea. A legat schimbarea de problema gazului din anii trecuți: mulți oameni de la sat s-au întors la lemne și cărbuni, „cum buneii noștri se încălzeau”, iar apoi „au trecut de la gaz la biomasă”. Pe seama acestei piețe, spune că a mărit și producția, și vânzările.

La scară națională, Moldova 1 prezintă cojile de floarea-soarelui drept principalul reziduu agroindustrial folosit la biocombustibili solizi. Potențialul total de biomasă solidă este estimat la circa 1,8 milioane de tone pe an, o cantitate care, dacă ar fi folosită, ar putea acoperi peste 30% din consumul de energie termică al țării. Cifra descrie un potențial, nu câtă biomasă se arde în prezent.

Același material citează un studiu al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Republica Moldova. Culturile cerealiere ar lăsa anual în jur de patru milioane de tone de paie, iar un sfert ar putea fi folosit pentru energie fără să afecteze calitatea solului. Pe lângă paie, textul menționează tocătura din plante energetice și din curățarea fâșiilor verzi, a viilor și a livezilor, plus biomasa rămasă de la porumb.

Din curățarea livezilor și a viilor s-ar strânge în fiecare an aproximativ 280.000 de tone de resturi vegetale. Prelucrarea agroalimentară ar mai genera peste 60.000 de tone. Moldova 1 scrie că folosirea acestor reziduuri la energie, odată cu rezolvarea problemelor de mediu, ar putea reduce o parte din cheltuielile firmelor și ar contribui la decarbonizarea industriei.

Fotografia arată floarea-soarelui într-o grădină din Paladea, în nordul Republicii Moldova. Autorul este Iurie, iar imaginea este publicată pe Wikimedia Commons, sub licență CC0. Nu este fabrica din Grigorievca și nu înfățișează brichetele.

Sursa consultată: Cojile de floarea-soarelui au devenit o afacere profitabilă în R. Moldova. Din deșeuri se produc brichete pentru încălzire.